Nori de Furtuna de Jim Butcher

Nori de Furtuna

                             de Jim Butcher

   Trebuie sa recunosc ca nu ma dau in vant dupa literatura politista iar urban fantasyul nu este genul meu preferat. Incercand sa stau la curent cu tot ce se intampla in genul fantasy aveam cunostinta de succesul de care se bucura Dosarele Dresden dar, datorita motivelor enumerate mai sus, seria nu era pe lista mea de lectura. Si totusi, atunci cand editura FinalChapter a lansat primulu volum al seriei in limba romana, nu l-am mai putut ignora pe Harry Dresden si din dorinta de a pune umarul la sprijinirea acestui nou efort editorial m-am apucat de lectura, recunosc cam impins de la spate de propria-mi constiinta si incurajat de grosimea modesta a cartii. Nu mi-a trebuit mult ca sa inteleg ca, chiar daca nu aveam sa devenin un „Dresdenit” inrait, seria lui Jim Butcher avea sa-si castige un nou fan in persoana subsemnatului.

   E destul de greu sa gasesti in tot melanjul de cliche-uri care compun romanul Nori de Furtuna acel ceva care il face atat de „placubil” si ce l-a propulsat la rangul de debut al unei serii cult pentru genul urban fantasy. Fiindca la o prima evaluare, romanul are cate un pic din toate stereotipurile cartilor detectiv si/sau paranormal. Avem detectivul excentric si antisocial cu un trecut dubios, polititstul (de fapt politista) dur si cu aere de superioritate obligat sa apeleze la sus-amintitul detectiv atunci cand e depasit de situatie, avem sotia timorata si isterica aflata in cautarea sotului dar care Sigur Stie Mai Multe, avem ziarista bagacioasa, seful mafiot rece si calculat si cateva domnite fierbinti aflate la ananghie, presarate pe ici pe colo, pentru un strop de culoare pe fundalul gri. Pe de alta parte avem vrajitorul marginalizat, vampiri, demoni, zani iubitori de pizza (mda), amulete, incantatii, pentagrame si un practicant de magie neagra insetat de putere. Si inca vre-o zece stereotipuri de care nu-mi mai aduc aminte acum. Si totusi aceste elemente de literatura pulp ieftina se anima sub bagheta vrajitorului Jim Butcher si formeaza o creatura cu care te imprietenesti repede. Sau ca sa ma exprim in ton cu Harry Dresden, daca romanele citite ar fi oameni, Nori de Furtuna ar fi romanul cu care as vrea sa ies la o bere. Asa ca, banuiesc ca pana la urma tonul ironic, limbajul „pontos” si scriitura nepretentioasa dar „de gasca” sunt cele care au atras atentia fanilor. Si bineinteles, Harry Dresden in persoana.

   Harry Blackstone Copperfild Dresden – Vrajitor – Gasirea Obiectelor Pierdute. Investigatii Paranormale. Consultanta. Sfaturi. Tarife Rezonabile. Fara Potiuni de Dragoste, Portofelul fara Fund sau Alte Distractii. Asa suna anuntul de la mica publicitate al celui mai bun Vrajitor Investigator Privat din Chicago. De fapt al singurului Vrajitor din Chicago… Dar se pare ca nu e suficient sa fi cel mai bun (sau singurul) in aceasta bransa ca sa ai succes, asa ca afacerile merg prost si in general cea mai mare grija a lui Harry Dresden este chiria lunara. Asa se face ca atunci cand o doamna agitata intra in biroul sau si-l angajeaza sa-i gaseasca sotul disparut si in aceasi zi locotenetul Murphy de la Politia din Chicago ii solicita serviciile in cazul unei duble omucideri oribile infaptuita cu ajutorul magiei negre, Harry considera ca i-a suras norocul. Vrajitorul excentric, imprastiat, dependent de cafea si incapabil sa-si tina gura se pune pe investigat. Doar ca, una din victime este un apropiat al sefului mafiei locale iar cealalta o dama de companie aflata pe statul de plata al Biancai, o femeie vampir antreprenoare de succes in bransa prostitutiei de lux, iar cazul pare sa fie legat de un razboi in lumea drogurilor, generat de aparitia Ochiului-Trei, un nou drog ce pare sa fie obtinut prin magie, asa ca itele se complica si cei direct implcati nu doresc ca apele sa fie tulburate, cu atat mai putin de unul ca Dresden. Ca urmare acesta ajunge sa fie atacat de diversi indivizi agresizi care vor sa-l intimideze. Si de demoni agresivi… Drept urmare, Vrajitorul nostru incepe sa arate tot mai sifonat si la propriu si la figurat. Daca mai adaugam la toate acestea si un Supraveghetor isteric (un fel de Ofiter de eliberare conditionata magic), convins ca Harry este autorul crimelor si hotarat sa-l urmareasca la fiecare pas si sa-l dea pe mana Consiliului Alb, autoritatea suprema in lumea vrajitorilor, e clar ca lui Dresden nu i-a suras norocul. Aaaa si era sa uit, pe masura ce Vrajitorul nostru descalceste misterul, criminarul devine tot mai determinat sa-l ucida. Cu o vraja neagra extrem de puternica si imposibil de oprit. E clar ca lucrurile se complica spre final si toate pistele il duc pe Dresden spre o confruntare finala de proportii cu vrajitorul criminal, confruntare in care se vor folosi scorpioni uriasi, furtuni cu fulgere si tunete, foc, incantatii, multa magie, atat neagra cat si ceva mai spalata, dar si flerul si inteligenta lui Dresden.

   E pacat sa spun mai multe despre actiunea propriuzisa deoarece nu vreau sa stric suspansul si placerea lecturii. E suficient sa spun ca lectura este lejera, alerta si savuroasa, presarata cu mult umor si autoironie din partea personajului principal la care se adauga cateva tuse de erotism subtil sau de thriler noire. Si un pic de romantism, chiar daca in cazul lui Dresden, o intalnire romantica se incheie intr-un cerc magic de protectie, asaltat fiind de un demon ucigas turbat in afara cercului si de partenera de intalnire romantica, care a confundat Potiunea de Evadare cu Potiunea de Dragoste si e hotarata sa consume actul romantic, in interiorul cercului! Deci cum ziceam, o lectura antrenanta, plina de suspans si de umor si cu elemente care schiteaza un Chicago alternativ in care creaturi din NiciodataNicicand interfereaza cu afacerile oamenilor si Consiliul Alb al vrajitorilor vegheaza din umbra. Si cu Dresden, singurul Vrajitor care s-a hotarat sa iasa la lumina.

   Una peste alta, Nori de Furtuna m-a prins in mrejele sale si m-a facut dornic sa merg mai departe cu aceasta serie, cu atat mai mult cu cat am inteles ca dupa cel de-al patrulea roman lucrurile devin cu adevarat interesante, problemele devin mai serioase, mai profunde si Harry se confrunta cu niste inamici remarcabili. Se pare ca primele patru carti nu fac decat sa pregateasca terenul pentru ceva mult mai mare. Asa ca, eu deja ma foiesc de nerabdare si intre timp recomand romanul tuturor. Si deoarece este prima carte publicata de editura FinalChapter vreau sa remarc traducerea excelenta. Felicitari si succes in continuare!

Dezideriu Szabo

 

Seria Dosarele Dresden

                                             

Nori de furtuna      Fool Moon              Grave Peril           Summer Knight     Death Masks          Blood Rites

                                         

Dead Beat            Proven Guilty    White Night              Small Favor            Turn Coat                 Changes

              

Ghost Story           Cold days               Skin Game