Caderea Imparatiilor de Stachecian

Caderea Imparatiilor

                                            de Stachecian

 

  Am mai vorbit despre lipsa mea de „rezonanta” cu autorii romani de literatura fantastica, chiar daca recunosteam ca mai exista si exceptii care intaresc regula. Spre rusinea mea, trebuie sa recunosc ca nu depun eforturi prea mari in cautarea acestor exceptii, dar se pare ca uneori acestea sunt atat de hotarate sa intre in viata mea incat se incapataneaza sa-mi vina pana la usa casei, cu toate ca locuiesc cam… „peste sapte mari si sapte tari”.

   Am fost rugat in toamna de catre un autor autohton sa-mi dau cu parerea despre un roman fantasy pe care l-a scris dansul. Am intrat imediat intr-un conflict interior de proportii, firea mea de persoana care cu greu poate zice „nu” contrandu-se cu cititorul „incompatibil” cu literatura de provenienta autohtona. Pana la urma cea dintai a avut castig de cauza, cu promisiunea ca la cel mai mic semn de „alergie” pun cartea jos si-i spun omului ca m-am mutat din tara, m-a lovit brusc o afectiune care ma impiedica sa citesc sau ceva asemanator si-mi vad mai departe de viata de cititor intr-un anonimat deplin. Numai ca, romanul  Caderea Imparatiilor, odata ajuns la usa mea s-a dovedit a face parte din acea specie rara si pretuita numita „exceptia de la regula”.

   E usor sa pornesti la drum pe carari batute, sa iei in mana romane de care ai auzit, despre care ai citit si de la care sti la ce sa te astepti asa cum procedez de cele mai multe ori. Insa cand iau in mana o carte despre care nu stiu nimic incep sa caut involuntar repere, indicii ca merita sa merg mai departe, ca nu-mi voi pierde timpul printre paginile ei. La Caderea Imparatiilor indiciul a venit imediat, limbajul folosit de autor si stapanit de acesta cu maiestrie ma fermecat imediat. Este limbajul basmului romanesc folosit pentru a scrie un roman adult, un roman cu mesaj, cu profunzime, un roman initiatic pot zice, caci calatoria lui Nalbian, personajul principal al romanului, il schimba nu doar pe acesta ci si pe cititor, caruia ii sunt induse in mod subtil teme de meditatie profunde asupra naturii  binelui si al raului in lume dar si asupra naturii umane. Si efectul este cu atat mai puternic cu cat autorul foloseste la perfectie nu doar un limbaj ce rezoneaza cu receptivitatea copilului crescut cu basmul autohton dar si structura si simbolistica acestui basm. Nu pot sa ma abtin de la comparatii si sa remarc ca probabil asa ar fi „sunat” Stapanul Inelelor daca Tolkien s-ar fi inspirat din povestile romanesti.

   Inca de la inceput m-a cucerit atmosfera idilica (aproape utopica) a satului lui Nalbian, Libra din Cotul Margaritarului, un sat unde raul suprem il reprezinta cativa batausi sau zvonurile despre talharii de departe. Aceasta atmosfera „arcadiana” se reflecta in caracterul lui Nalbian, tanarul care nu poate intelege natura raului si care atunci cand afla de existenta apei vii, un remediu magic impotriva acestuia, isi dedica viata gasirii acestui remediu si vindecarii lumi. Si cad din nou in patima comparatiilor, dar asemanarile sunt prea puternice si il regasesc in Nalbian pe Siddhartha lui Herman Hesse, acelasi zbucium interior, aceasi ororare in fata raului si aceasi disperare in a gasi un leac. Si, as adauga, aceasi maiestrie scriitoriceasca in crearea unui personaj pozitiv sclipitor, lipsit de cutumele stereotipurilor siropoase care caracterizeaza de obicei astfel de personaje.

   Asa cum ati remarcat deja, nu am spus nimic despre actiunea romanului. Povestea este una clasica pentru genul de roman fantasy cu baiatului de la tara care pleaca de acasa, trece prin aventuri si peripetii, descopera magia, intreprinde o calatorie initiatica si devine eroul menit sa salveze lumea. Nu am spus nimic despre actiunea romanului deoarece, asa cum vedeti, redusa la esenta aceasta vi s-ar putea parea banala si „fumata”. Ei bine nu este asa. Pe acest schelet clasic Stachecian spune o poveste complexa si frumoasa, de o profunzime rar intalnita si plina de hrana pentru suflet si pentru minte. Intentionat nu vreau sa spun mai multe deoarece vreau sa va incit si sa va imping de la spate sa cititi acest roman. Pentru ca vreau sa spun doar atat cat sa va starneasca curiozitatea si sa va determin sa va oferiti aceasta lectura plina de satisfactii. Si ca sa fiu sigur ca o veti face, va reproduc mai jos un fragment dintr-un email pe care l-am primit azi de la autorul romanului:

„Întrucât scriu din pasiune și mai puțin în interes comercial, am decis să ofer volumul ca ebook gratuit tuturor eventualilor cititori (email download). E-book-ul este o ediție revizuită, îmbunătățită și include 6 ilustrații. Ca o prelansare (înaintea publicării pe siteul personal sau în alte părți), vă trimit linkul privat (http://apa-vie-carte.ro/?page_id=2353) în caz că doriți să faceți cunoscut acest lucru și să oferiți un content suplimentar vizitatorilor dvs.”

Asa ca, luati de cititi!

Dezideriu Szabo

Reclame

Cele mai bune carti fantasy ale anului 2017

Cele mai bune carti fantasy ale anului 2017

Anul 2017 a fost un an extraordinar pentru literatura fantasy, unul in care am vazut cateva serii memorabile ajunse la final, in care autori de referinta au inceput serii noi si in care am avut parte de cateva debuturi sclipitoare. La fel ca de fiecare data precizez ca vorbesc doar despre acele romane pe care le-am citit. Astfel nu veti gasi pe aceasta lista Oathbringer pe simplul motiv ca nu a ajuns inca de la boockdepository. La fel lipsesc si alte titluri care probabil ca vor aparea prin alte topuri. Am exclus intentionat The Stone Sky al lui N.K. Jemisin, cu toate ca sunt un mare fan al acesteia si al extraordinarei sale serii finalizate prin acest roman deoarece, dupa un prim roman ce parea un melanj de fantasy si science fiction, un roman numarul doi in care predominau elementele sf, cel de al treilea roman este in mod clar un roman science fiction. Unul extraordinar, probabil cel mai bun roman sf din 2017, dar acesta nu mai poate fi pozitionat intr-un top al romanelor fantasy, chiar daca altii au facut-o deja. Am stat mult pe ganduri daca sa las un loc si pentru The Core in acest top, pana la urma i-am creat o pozitie speciala, mai mult pentru valoarea seriei pe care o incheie decat pentru valoarea romanului in sine. Asa ca voi incepe cu locul 10 b, din nostalgie pentru acele prime romane din ciclul Demon care ma captivau si ma dadeau pe spate. Asa ca, dupa parerea mea proprie si personala, cele mai bune romane fantasy ale anului 2017 sunt:

10b. The Core (seria Demon #5) – Peter V. Brett – The Core a fost una dintre marile dezamagiri ale lui 2017 si asta nu datorita calitatii sale ci probabil datorita faptului ca romanul a pierdut spiritul si „vana” primelor carti din serie. Numarul mare de pagini din care prima jumatate reprezinta un balast inutil, o asezare a pieselor pe tabla, asezare care parea ca fusese deja facuta in The Skull Throne, nu face decat sa irite cititorul. Probabil ca luat ca si roman de sine statator The Core ar fi fost o lectura multumitoare, dar in tot ansamblul seriei Demon este un final slab. Pacat…

10a. Kings of the Wyld (The Band #1) – Nicholas Eames – Eames pare sa fie marele castigator al lui 2017, acesta aterizand de Nicaieri direct in majoritatea topurilor celor mai bune romane ale anului. Si pe buna dreptate, caci romanul este plin de umor, de actiune si de… profunzime. Si chiar daca nu o sa-l duc direct pe locul 1 cum au facut unii, acesta nu poate lipsi din topul meu. Intre timp astept cu nerabdare luna iulie, cand va aparea Bloody Rose, cel de al doilea roman al seriei.

9. The Legion of Flame (The Draconis Memoria #2) – Anthony Ryan – Raman la parerea ca Anthony Ryan este cel mai nedreptatit autor de fantasy al momentului. Faptul ca nu am gasit acest roman prin alte topuri nu face decat sa demonstreze acest fapt. Noua serie a lui Ryan este excelenta si doar numarul mare de romane exceptionale din 2017 m-a determinat sa-l trec pe locul 9. Cu ideea bataliei epice dintre un dragon ce poate influenta mintile oamenilor dar si a dragonilor mai „tari de cap” si o civilizatie ajunsa la faza motoarelor cu aburi, Ryan a reusit sa aduca ceva nou in literatura „dragonica”. In plus, lumea imaginata este complexa iar actiunea este exploziva.

8. Blackwing (Raven’s Mark) – Ed McDonald – Pana la aparitia lui The Nine pe la sfarsitul anului, am considerat Blackwing ca fiind cel mai bun debut fantasy al lui 2017. Si inca sta pe un piedestal inalt in mintea mea, Ed McDonald dand clasa unor autori consacrati. Astept sa vad si Ravencry, cel de-al doilea roman al seriei si daca omul continua tot asa, probabil ca va fi mai sus pe lista la sfarsitul acestui an. Oricum romanul a avut una dintre cele mai interesante lumi pe care le-am explorat literar si unii dintre cei mai infioratori inamici si lorzi intunecati. Dar ce vorbesc eu, pana si cea ce trece de obicei ca si puterea aflata de partea binelui, in acest roman iti ridica parul pe ceafa. Stati putin, am zis cumva „de partea binelui” in timp ce vorbeam de Blackwing? Hmmm….

7. The Nine (Thieves of Fate #1) – Tracy Townsend – A fost ceva din mine ce a rezonat puternic cu acest roman pe care l-am savurat pagina cu pagina. Era deja o premiera ca aveam doua debuturi numai bune de pus in topul anual atunci cand de nicaieri a aparut aceasta bijuterie literara cu o premiza careia nu i-am putut rezista. Si asa se face ca, iata, in topul celor mai bune romane fantasy din 2017 stau alaturi de nume grele trei romane de debut. Sincer, mi-a fost greu sa ma decid intre Blackwing si acest roman, ambele sunt remarcabile in moduri diferite si faptul ca The Nine  a avut intaietate este efectiv o chestiune de gusturi personale si nu de diferenta calitativa.

6. City of Miracles (Orasele Divine #3) – Robert Jackson Bennett – Dupa ce m-a cucerit cu ale sale Orase Divine, orice noua carte a lui Bennett va ateriza direct in mainile mele avide 🙂 . Bennett este un scriitor matur, cu o proza complexa, care combina excelent talentul literar si scriitura plina de profunzime cu actiunea alerta, ideile indraznete si personaje remarcabile. City of Miracles se bucura de toate aceste calitati si se ridica in mod clar la acelasi nivel ametitor ca si primul roman al seriei, devenind un roman exceptional la finalul unei serii exceptionale.

5. Sins of Empire (Gods of Blood and Powder #1) – Brian McClellan – Mi-a placut foarte mult trilogia Powder Mage a lui McClellan asa ca am fost curios sa citesc acest roman din momentul in care am aflat ca va aparea. Si culmea, noua serie, a carei actiune se petrece in acelasi univers e mai tare ca prima! Toate „chestiutele” care nu mi-au placut la prima serie si anume „micimea” lumii sau ambiguitatea unor aspecte ale sistemului magic, dispar, lucrurile devin mult mai clare si actiunea in care reintalnim personaje importante din prima serie este fantastica. Si da, Ka-Poel, cel mai interesant si cel mai misterios personaj din prima serie revine in tromba. Huraaaa!

4. With Blood upon the Sand (The Song of the Shattered Sands #2) – Bradley P. Beaulieu – Tocmai am aflat in timp ce scriu aceste randuri ca cel de al treilea roman al seriei a aparut ieri si ca va mai fi si un al patrulea roman, ambele fiind motive de bucurie fiindca nu ma pot satura de aceasta poveste. Constructia lumii este excelenta si mult diferita fata de cea cu care suntem obisnuiti din alte romane, personajele sunt memorabile si actiunea este solida si construita temeinic. Al doilea roman l-a depasit cu mult pe primul (remarcabil si el, dealtfel) si lectura lui a fost o bucurie.

3. The Unholy Consult (Aspect-Emperor #4) – R. Scott Bakker – Faptul ca acest roman este pe locul trei in topul meu este dovada clara ca am avut un an excelent din punct de vedere al aparitiilor de romane fantasy. Bine, recunosc, si a faptului ca Bakker devine mai intunecat decat credeam ca este posibil. Finalul uneia dintre cele mai profunde si mai complexe serii fantasy pe care le-am citit a fost negru si depresiv, dar in acelasi timp sublim. Domnul Bakker cred ca are niste probleme sus, la mansarda, dar probabil ca toate geniile le au. O carte soc care m-a lasat perplex. Sper sa mai existe o serie care sa aduca macar un pic de lumina in universul acesta. Nu se poate termina asa…

2. Red Sister (Book of the Ancestor #1) – Mark Lawrence – Red Sister a fost cea mai asteptata carte a mea pe 2017. Muream de curiozitate sa-l vad pe Lawrence „jucand” in afara universului Imperiul Faramitat. Si evident, asteptarile nu mi-au fost inselate. Lawrence stie sa scrie indiferent de univers! Si Lawrence stie sa creeze si personaje agreabile, nu doar psihopati carismatici. Universul romanului Red Sister este fascinant si autorul lasa atat de multe semne de intrebare incat mori de nerabdare sa descoperi mai mult, personajul principal (feminin) este foarte „placubil” si actiunea este de nota zece, cu toate ca iese din spectrul violent si intunecat cu care ne-a obisnuit autorul.

1. The Fall of Dragons (Traitor Son Cycle #5) – Miles Cameron – Faptul ca acest roman sta inaitea celor ale lui Bakker si Lawrence in acest top spune multe despre el! Consider ca una dintre cele mai importante „realizari” ale mele ca si cititor pe anul 2017 a fost lecturarea de la cap la coada a acestei serii extraordinare. Daca ma intrebati pe mine, asa trebuie sa arate literatura fantasy, plina de imaginatie, plina de actiune si de… realism. Probabil ca daca aceasta serie ar fi fost scrisa de Martin sau de Branderson ar fi avut 10 romane (daca o scria Jordan…), dar Cameron reuseste printr-un stil concis sa concentreze un intreg razboi mondial si o armata de personaje in cinci romane de dimensiuni moderate. Finalul este exact asa cum trebuie sa fie: cireasa de pe tort!

 

Dezideriu Szabo

Stirile fantasy ale lunii decembrie 2017

Stiri fantasy din tara

O sa-mi incep aceasta postare urandu-va un An Nou plin de bucurii si de sanatate, sa fie toate editurile alaturi de voi, sa va umple bibliotecile si sa va tina ochii si buzunarele ca sa puteti citi cat va doreste sufletul!
Vorbeam luna trecuta despre efectele Gaudeamusului asupra cititorului roman. Dincolo de toate aspectele pozitive, iata si unul negativ: Mos Gaudeamus a dat si anul acesta de pamant cu Mos Craciun, saracindu-l pe acesta de daruri pentru o anumita categorie de cetateni. Noroc ca ramasesem restant cu Furia Diminetii si cu Problema celor trei corpuri si a avut Mosu’ ce sa indese sub brad, ca zicea altfel lumea ca a intrat in casa de indivizi certati cu cultura.
Dar totusi, ca sa vedeti ca nu-i Craciunul chiar asa de negru la cititorii de fantasy din Romania, mai apare si cate o veste doesebita. La inceputul lunii decembrie Liviu Szoke de la fansf  imi atragea atentia asupra unui roman fatasy aparut la o editura noua, roman despre care voi vorbi mai jos. Este vorba despre editura StoriaBooks, editura pe a-l carui site uitandu-ma zilele acestea am avut o surpriza de proportii. La categoria in curs de aparitie este listat romanul The Cruel Prince al scriitoarei Holly Black. Aceasta este cunoscuta pentru serii ca Magisterium, Modern Faerie Tales, dar mai ales pentru seria fantasy pentru copii Cronicile Spiderwick. Si chiar daca romanul aflat in curs de aparitie este YA fantasy, faptul absolut remarcabil este ca acesta va fi plubicat pentru prima data in limba engleza pe 2 ianuarie 2018! Adica avem o carte abia aparuta pe piata engleza de carte, aflata in curs de aparitie si in limba romana!!! Ce pot sa zic, la cat mai multe.

Aparitii editoriale din tara

Editura Rao

In bataia aripilor (Mana stanga a lui Dumnezeu #3) – Paul Hoffman – Bomba lunii decembrie este acea ca iata, RAO este pe primul loc. Nu doar ca publica o continuare mult asteptata dar si duce la final o serie fantasy. Sa mai vad si The Republic of Thieves si ma declar fan Rao 🙂 . Trebuie sa recunosc ca vroiam sa citesc de mult aceasta serie, dar nu m-am apropiat de primul roman, de frica sa nu o lase Rao de izbeliste si sa fiu nevoit sa citesc finalul in engleza. Dar iata ca toate grijile au trecut si pot cauta linistit Mana Stanga a lui Dumnezeu pe unde o mai fi ea de gasit dupa atata timp de la aparitie.

Editura StoriaBooks

Novicele (Invocatorul #1) – Taran Natharu – Ma bucur de fiecare data cand vad o noua editura aparand pe piata de la noi si promovand literatura fantasy. Si chiar daca toate titlurile de pana acum a celor de la StoriaBooks sunt din categoria YA sau literatura pentru copii, eu le urez succes, sperand ca la un moment dat se vor gandi si la noi, cei adulti si dornici de povesti fantastice. Pana atunci, avem de la ei Novicele, o poveste clasica a baiatului de la tara care fuge in lume si devine erou, intr-o lume fantasy clasica, cu oameni, elfi, gnomi, orci si cu magi care invoca demoni.

Stiri fantasy externe

Se pare ca odata cu venirea sarbatorilor de iarna fantezia se muta din rafturile librariilor in realitatea cotidiana, de la Mosul cu darul ubicuitatii, la renii zburatori si la elfi, cu totii se ingramadesc sa umple lumea de magie asa ca nu mai are nimeni timp de fantezia aia „imaginara”, de prin carti. Deci tot ce-mi ramane de semnalat vine din universul cinematografic.

Excelenta platforma Netflix ne-a cadorisit de sarbatori cu un film fantasy care pe mine unul m-a cucerit. Este vorba despre Bright (Stralucire) si filmul are de toate: elfi, orci, centauri, zane, magie, artefacte magice, profetii, un lord intunecat, chiar si un dragon trecand agale pe cer intr-una din scene. Faptul ca actiunea se petrece intr-un Los Angeles modern dintr-un univers alternativ sau ca filmul este in esenta unul politist nu schimba deloct faptul ca acesta este probabil cel mai fantasy film al anului 2017. Pe scurt, un politist din LAPD (Will Smith) primeste ca partener primul politist orc din istorie si acestia trebuie sa protejeze o bagheta magica extraordinar de puternica de o secta de elfi ce vor sa-l readuca la viata pe Lordul Intunecat, cel ce a facut ravagii pe pamant cu 2000 de ani in urma. In rest, elfii conduc lumea reprezentand elita bogata a societatii, orcii o ard in gang-bang-uri prin ghetouri si oamenii sunt undeva pe la mijloc.

Si daca tot vorbim de filme, trebuie sa recomand si un serial care imi face ziua mai vesela de fiecare data cand apare un nou episod. Este vorba despre Happy si spune povestea unui fost politist decazut la statututl de asasin platit, alcolic si scursura a societatii care se aliaza cu un mic unicorn albastru zburator, prietenul imaginar al fiicei sale, pentru a o salva pe aceasta din mainile unui Mos Craciun psihopat! Actiunea este intensa si intunecat/hilara, jocul actoricesc este excelent iar replicile sunt savuroase.

 

Aparitiile editoriale ale lunii noiembrie

Hymn (Psalms of Isaak #5) – Ken Scholes – Primul roman al seriei Psalms of Isaaks, Lamentation este de multa vreme pe lista mea de lectura si a ajuns destul de sus pe aceasta, urmand probabil sa ii vina randul anul acesta, cu atat mai mult cu cat, iata, si ultimul roman al seriei, cel cu numarul cinci a vazut lumina tiparului. Un amestec interesant de fantasy si sf post apocaliptic, cu personaje complexe, intrigi si jocuri de putere, cu idei indraznete, Psalms of Isaak are tot ce imi doresc de la o serie fantasy.

The Girl in the Tower (Winternight Trilogy #2) – Katherine Arden – La inceputul anului 2017, Katherine Arden facea furori in lumea fantasy cu The Bear and the Nightingale, un roman fantasy inspirat din folclorul rusesc. Iata ca nu s-a incheiat anul si autoarea revine cu cel de-al doilea roman al trilogiei incepute in ianuarie si care continua povestea Vasyei, obligata sa fuga de acasa din cauza mamei ei vitrege si care ajunge deghizata in baiat in anturajul Marelui Print al Moscovei. Oare nu ar putea preda doamna aceasta un curs de „scris rapid” unor scriitori pe care ii stim noi?

God’s Last Breath (Bring Down Heaven #) – Sam Sykes – O alta serie care s-a bucurat de succes a ajuns la final in luna decembrie si anume Bring Down Heaven, o serie in care, in absenta zeilor, pentru a readuce pacea in lume Lenk, eroul principal al romanelor, aduce la putere pe demonul Khoth-Kapira. Doar ca in final, asa cum era de asteptat se pare ca aceasta nu a fost cea mai stralucita idee si cel care parea salvatorul omenirii poate devenii blestemul ei.

A war in Crimson Embers (The Crimson Empire #3)  – Alex Marshall – Se pare ca a fost o luna a finalurilor de serii caci si A War in Crimson Embers incheie o serie inceputa in 2015 cu romanul A Crown for Cold Silver. Epic fantasy cu o eroina generaleasa (ma rog, intelegeti voi) si o gasca de cinci capitani proscrisi ce conduc o armata de mercenari pentru a se razbuna, pentru a darama un imperiu si in final pentru a salva ce a mai ramas in picioare de o armata intunecata de origine supranaturala.

Year One (Chronicles of the One #1) – Nora Roberts – Dintre toate aparitiile editoriale ale lunii decembrie, aceasta pare sa fie cea mai bine primita si asta datorita faptului ca Nora Roberts pare a fi o scriitoare prolifica, cu peste 200 de titluri la activ si un palmares ce cuprinde romane romantice, thriller, mistery dar si paranormal sau fantasy, aceasta avand o armata de fani. In Year One o epidemie ucide mai bine de jumatate din populatia lumii. In haosul care urmeaza, stiinta decade si locul ei este luat de magie, atat cea benefica cat si cea intunecata si malefica. In aceasta noua lume, un grup de oameni isi unesc talentele in incercarea de a supravietui.

Nemo Rising – C. Courtney Joyner – Si ca sa vedeti ce le mai trece unora prin cap, iata ca, dupa mai bine de un secol, asteptarea s-a terminat si avem in sfarsit continuarea la 20.000 de leghe sub mari!!! Uraaaa 🙂 . Bietu’ strabunicu, n-a mai trait sa o prinda pe asta. Probabil ca la fel vor zice si stranepotii nostri despre ultimul roman Cantec de Gheata si Foc. Individul, pardon autorul, se declara scenarist si regizor de succes, cu mai bine de 25 de filme in CV. Cautati-l pe imdb, merita.

 

Dezideriu Szabo

 

 

 

 

The Nine de Tracy Townsend

The Nine

                                             (Cei Noua)

                                          de Tracy Townsend

 

   Atunci cand credeam ca lucrurile sunt clare si jocurile facute, ca stiu exact care sunt cele mai bune romane si cele mai bune debuturi fantasy ale lui 2017, din neant a aparut The Nine si a zguduit din temelii toate clasamentele pe care cu atata migala le elaborasem deja. Si chiar daca nu stiu inca in ce fel se va pozitiona printre noiamul de romane foarte bune aparute anul acesta, in mod sigur a surclasat deja excelentul Blackwing in topul meu personal al celor mai bune romane de debut.

   Am gasit acest roman cautand aparitiile editoriale ale lunii noiembrie, pentru a le mentiona in rubrica de stiri. Premiza romanului mi-a atras imediat atentia pana intr-acolo incat am pus mana pe carte si imediat ce am terminat romanul pe care-l citeam in acel moment, am facut un mic efort de vointa si am propulsat The Nine din adancimile capatului listei mele de lectura pe inaltimile ametitoare ale primului loc. Aceasta ascensiune are o explicatie simpla. Probabil ca la fel ca mai toti fanii de fantasy sau de science fiction, cea ce caut defapt la un roman este IDEEA, noul, acea sclipire a imaginatiei care dovedeste ca mintea umana poate merge in cele mai uluitoare locuri. Bineinteles, conteaza si talentul scriitoricesc si caracterizarea si multe alte aspecte, dar pe astea le putem gasim si la literatura mainstream. Dar ideea nascuta din solul fertil al imaginatiei eliberate de limitari… Iar idea care sta la baza lui The Nine nu putea sa nu-mi starneasca la maxim curiozitatea.

   Intr-o lume cu ecouri in lumea noastra dar mult diferita de ea, biserica si stiinta s-au unit cu aproape trei secole in urma. Ratiunea este noua religie care-l venereaza pe Dumnezeu Inginerul si Experimentatorul. Lumea este in pragul revolutiei industriale (romanul poate fi usor considerat steampunk) iar acest lucru afecteaza toate rasele lumii. Fiindca pe Pamantul lui Tracy Townsend rasa umana imparte planeta cu lanyani, copacii dotati cu constiinta, un fel de enti dar mult mai complesi decat „arboroizii” lui Tolkien si aigamuxa, o rasa de maimute (?) adaptate la viata in inalturile padurii, cu brate puternice si ochi in… calcaie, tinuta pana nu demult in sclavie de catre oameni. Teozofia, religia stiintei afirma cu tarie existenta lui Dumnezeu ca si creator al universului si al umanitatii in cadrul unui experiment gigantic. Si ca sa-si evalueze creatia acesta tine sub observatie noua subiecti umani, Cei Noua, a caror identitate este necunoscuta si dupa a caror fapte este masurata intreaga omenire. In acest context, in mainile cercetatoarei reverend Nora Pierce ajunge o Carte care se scrie singura si care pare sa reprezinte intr-un alfabet necunoscut observatii, diagrame si grafice ce sugereaza observatia stiintifica. Iar prin asocierea acesteia cu doctorul reverend Phillip Chalmers, cel care a realizat un dispozitiv care poate detecta concentratiile de particule-dumnezeu, devine evident ca aceasta Carte este jurnalul de observatii al lui Dumnezeu asupra Celor Noua subiecti de studiu. Moarte Norei va porni un val de evenimente capabile sa zguduie intreag lume caci cartea, impreuna cu analizele lui Chalmers ar putea dezvalui identitatea Celor Noua. Si daca pentru unii, idea ca soarta lor depinde de actiunile a noua necunoscuti este greu de acceptat si acestia ar prefera sa-i izoleze pe subiecti si sa-i pastreze „pe placul Domnului”, pentru aigamuxa identitatea acestora ar putea sa le confere parghia necesara pentru a-l influenteze pe Dumnezeu sa stearga de pe fata pamantului rasa umana care i-a tinut atata timp in sclavie.

   Pasata de la unii la altii ca un taciune aprins, Cartea ajunge la curiera unui interlop din metropola Corma, tanara de treisprezece ani Rowena Downshire, trimisa sa o duca  Alchimistului, un personaj temut si cu o reputatie dubioasa pe strazile orasului. Dupa ce Rowena este atacata de o ceata de aigamuxa si Cartea ii este furata, aceasta ajunge in compania Alchimistului si a asociatului acestuia, Anselm Meteron, un fost mercenar si actual pensionar si detinator de afaceri dubioase. In momentul in care devine clar ca exista o conspiratie in care sunt implicati atat aigamuxa dar si membrii ai Comisiei Ecleziastice si ca se incearca eliminarea tuturor celor care au intrat in contact cu Cartea, Alchimistul, Anselm si iubita acestuia, hoata Rare Jules, se hotarasc sa se puna contra acestor masinatiuni si sa o salveze pe Rowena, aflata pe lista celor care trebuie eliminati. Disparitia doctorului reverend Chalmers, rapit ca sa interpreteze Cartea si sa afle cine sunt Cei Noua, le da protectorilor Rowenei si o cale de actiune: eliberarea savantului si recuperarea Cartii.

   Nu o sa spun mai mult despre actiunea cartii, aceasta este captivanta si plina de intorsaturi neasteptate, dovedind ca Tracy Townsend stie sa tina cititorul „agatat” de paginile scrise de ea. Dar ma vad obligat sa vorbesc despre personajele create de autoare, caci dincolo de ideea excelenta, acestea sunt cele care fac din The Nine un roman exceptional. In primul rand o avem pe Rowena si da, o sa dau cu spoilerul ca nu ma pot abtine, aceasta este una dintre Cei Noua si e suficient sa spun ca, fara a fi o neprihanita enervanta si lipsita de orice defecte, daca ar fi ca rasa umana sa fie judecata dupa cineva, mi-as dori ca acel cineva sa fie o persoana cu acelasi caracter viu si luminos ca al Rowenei. Apoi sunt cei doi protectori ai acesteia, calculatul si glacialul Alchimist, a carui inima calda o descoperim trepat si egocentricul si decadentul Anselm cel care-si poarta aura de baiat rau ca pe o masca ce ascunde de ochii unei lumi dure, un caracter capabil de sacrificiu pentru binele altora. Cea ce este remarcabil este modul in care Townsend reuseste sa dea volum acestor doua personaje in primul rand prin interactiunea dintre ele si prin modul in care acestea se raporteaza fata de Rare sau de Rowena. Si nu pot sa inchei fara sa vorbesc despre Rare. Intotdeauna am evaluat capacitatea de a crea personaje a unui scriitor in primul rand prin felul in care acesta reuseste sa dea viata eroilor negativi. E rar cand acestia sunt credibili sau non-stereotipici. Ei bine, Rare  mi-a fost in prima faza simpatica, apoi mi s-a parut un pic agasanta pentru ca in final sa ma enerveze egoismul ei si lipsa de responsabilitate fata de efectele propriilor ei actiuni. A fost atat de credibila incat m-a scos din sarite. Si apoi Townsend o omoara pe la jumatatea romanului. De remarcat este insa faptul ca atat Alchimistul cat si Anselm sunt caracterizati in primul rand prin prisma sentimentelor pe care le au fata de acest personaj cu un caracter ambigu si alunecos. Si lista nu se termina aici, mai exista o pleiada de personaje secundare la fel de credibile care umplu paginile cartii de viata si de energie.

   In final nu pot sa spun decat ca am rezonat la maxim cu aceasta carte care mi-a „jucat” toate corzile sensibile. Si cu toate ca subiectul este complex si intunecat, cea ce m-a surprins a fost sentimentul constant de optimism generat de faptul ca Townsend a ales sa nu dea romanului o tenta deprimanta. Declarat ca fiind primul dintr-o serie, The Nine a deschis portile unui univers in care se mai pot spune o multime de povesti minunate. Faptul ca misteriosii lanyanii nu au fost inca „exploatati” la intregul lor potential (finalul sugereaza ca urmatoarea carte ii va avea in centrul atentiei), ca in punctul culminant al romanului, Cartea este pierduta si ca eminenta cenusie din spatele evenimentelor este doar mentionata dar nu si-a facut inca aparitia ma face sa astept cu sufletul la gura urmatoarea carte a seriei Thieves of Fate. La asa un debut sunt convins ca tot ce va scrie Tracy Townsend de acum incolo este lectura obligatorie.

Dezideriu Szabo

Stirile fantasy ale lunii noiembrie 2017

Stiri fantasy din tara

Ca in fiecare an, luna noiembrie vine Mos Gaudeamus, acest personaj de poveste al cititorilor de orice fel care, spre deosebire de Mosul cu Craciunul, vine si pe la secte mai mici si mai eretice ca acea a cititorilor de fantasy sau de science fiction. Si daca elfii de la Nemira au deschis sacul mosului inca de luna trecuta, etaland din timp cadourile, iata ca anul acesta cei de la Paladin au fost vedetele si si-au pastrat surpizele pana aproape de sorocul targului. Nu pot sa zic ca nu am inca asteptari mari (scria cu majuscule in scrisoarea catre Mos: SANGELE REGELUI!) si totusi doua titluri vin sa spele parte din pacatul preaamagirii cititorului.

Editura Paladin

Al Cincilea Anotimp (Pamantul Sfaramat #1) – N. K. Jemisin – Al Cincilea Anotimp este dupa opinia mea cea mai importanta traducere a anului din domeniul literaturii fantastice. Si chiar daca pana la finalul seriei aceasta se dovedeste a fi mai aproape de sf decat de fantasy, acest roman la fel ca si seria din care face parte ramane o opera de capatai a fictiunii din ultimi ani. Castigator de drept al premiului Hugo, Al Cincilea Anotimp se distinge prin scriitura impecabila, prin personajele remarcabile, dar mai ales prin povestea originala care iese din orice tipar si merge cu curaj acolo unde nimeni nu a indraznit sa mearga pana acum. Ati crezut ca ati citit totul despre Apocalipsa. La Jemisin aceasta vine atat de des incat pare a face parte din ciclul anotimpurilor. Imaginativa de aici incolo poveste si personaje capabile sa se ridice la inaltimea ei!

Furia Diminetii (Furia Rosie #3) – Pierce Brown – In sfarsiiiiiiit! Astept dupa romanul acesta inca de anul trecut. La naiba, dupa ce am citit primul roman al seriei, daca Paladin iesea anul trecut cu romanul doi si trei la pachet, la dublu pret, saream cu banul! Probabil ca seria Furia Rosie este dovada clara ca editurile de la noi nu stiu sa bata fierul cat e cald. Scoate frate o editie de lux scumpa, pentru ahtiati, rapid si fara timpi de asteptare si de banii castigati mai publici o carte! Eeee, dar nu ma plang, fata de alte serii, macar asta a ajuns la final.

Toate pasarile din cer – Charlie Jane Anders – Si ca sa raman in zona gri dintre fantasy si science fiction (bine, ok, Furia Diminetii e ditamai sf-ul, nu se pune), Paladin ne propune un roman care e taman la mijloc. O vrajitoare si un tocilar ce inventeaza masina de calatorit in timp 2 secunde (!?), schimbari climatice si apocalipsa, chestiile uzuale. Evident ca stiinta distruge mediul si magia incearca pe ascuns sa-l repare, ramane de vazut ce vor face doi prieteni din copilarie care au pornit pe cai diametral opuse in momentul cand totul se duce de rapa.

Editura Trei

Aliati in slujba dreptatii (Nascuti din Ceata #4) – Brandon Sanderson – Asa cum anuntam acum cateva luni, Editura Trei pare hotarata sa duca seria Nascuti din Ceata pana la capat. O sa ma abtin de la orice comentariu referitor la restul seriilor fara a ma putea abtine insa de la o remarca: ce frumos si plin de subantelesuri ar fi sunat Aliajul Legii asa cum este titlul original… In fine, faceti cunostinta cu Wax si Wayne, doi eroi aparte, Sherlock si Watson cu abilitati generate de metale, luptand cu raufacatorii intr-un Scadrial aflat la inceput de revolutie tehnologica, unde eroii primei trilogii sunt personaje de legenda si de mit.

Editura Nemira

Wild Cards (Wild Cards #1) – George R.R. Martin – Stiam despre acest proiect al lui Martin de ceva vreme dar nu m-am gandit ca-l voi vedea tradus si la noi deoarece nu cred ca piata romaneasca de literatura fantastica este pregatita sa absoarba o serie ajunsa la 26 de romane (al 27-lea este in pregatire). Cu atat mai mult cu cat este vorba despre o poveste scrisa sub forma de antologii pe tema data, cu nuvele scrise de o intreaga pleiada de scriitori. Pe scurt, in 1946 este eliberat un virus extraterestru care ucide 90% dintre persoanele infestate, transfoma 9% in fiinte deformate (Jokeri) si 1% in Carti Salbatice, supereroi cu diverse puteri. Seria acopera peste 60 de ani de istorie alternativa, cu mai multe valuri de virusari a populatiei umane si trateaza tema supereroilor dintr-un unghi ceva mai diferit.

Editura Crux

Metamorfoze – Robert E. Howard, Arthur Conan Doyle – antologie realizata de Oliviu Craznic si Andreea Sterea – Salutam mai demult incursiunea celor de la Crux in zona clasicilor literaturii fantasy si iata ca acestia merg mai departe cu proiectul lor. De data aceasta ni se propune o colectie de povestiri fantasy scrise de creatorul lui Conan Barbarul dar si de parintele lui Sherlock Holmes.

 

Secretul Regelui Nemuritor: un prolog (Nlithia #0.1) – Mircea M. Tara – Imi fac datoria fata de fantasyul romanesc si semnalez noul roman al lui Mircea Tara. Acesta are loc in acelasi univers ca si Inima Dragonului doar ca actiunea se petrece cu  14 ani mai devreme. Trebuie sa recunosc ca nu am citit primul roman dar increderea pe care incep sa mi-o castige unii autori romani si recenziile excelente tind sa devina motivatii suficient de puternice pentru a incerca sa-mi fac loc in lista interminabila de lectura si pentru aceasta serie.

Editura Rao

Regatul Cetii si al Furiei (Regatul Spinilor si al Trandafirilor #2) – Sarah J. Maas – Rao a postat ca fiind in curs de aparitie cel de-al doilea roman din seria YA fantasy Regatul Spinilor si al Trandafirilor, roman care castiga anul trecut premiul Goodreads Choise la categoria sa si care are un scor ametitor de 4,71 pe acelasi site. Si ca sa subliniez succesul de care aceasta serie pare sa se bucure in randul tinerilor cititori amintesc ca cel de-al treilea roman al seriei tocmai a castigat acelasi premiu. Chiar daca acest premiu nu mai inseamna mare lucru din punctul meu de vedere, o fi ceva la mijloc…

 Stiri fantasy externe

Si daca tot pomeneam mai sus de Premiile Goodreads Choise o sa vorbesc putin de cumplita dezamagire pe care acestea mi-au provocat-o anul acesta, la fel ca si anul trecut defapt, daca stau bine sa ma gandesc. Intr-un an extraordinar pentru literatura fantasy in care s-au finalizat serii monumentale ca The Aspect Emperor, The Traitor Sun Cycle, Orasul Scarilor sau Demon, in care Mark Lawrence si Brian McClellan au inceput serii noi si in care am avut debuturi excelente ca Blackwing sau Kings of the Wyld, premiul pentru cel mai bun roman fantasy merge la… Animale fantastice si unde le poti gasi – scenariul original de J. K. Rowling. PE BUNE???? Mergeti ma pe pustiile fanteziei, dar ce boscheti cauta toti cotcodacii sa voteze la categoria asta, ce eu ma duc la categoria de literatura „best-seler-trendy-nu-lai-citit-fraiere” sa-mi bag epicozitatile preferate in fata. Sincer sunt profund afectat de mizeria asta care vine de la un site pe care altfel il apreciez enorm si nu trece zi sa nu-l vizitez. In rest, la sectiunea YA Fantasy, asa cum ziceam avem Court of Wings and Ruin de Sarah J. Maas iar la categoria science fiction Artemis al lui Andy Weir, autorul excelentului Martianul.

Si daca tot incepe luna cu Mosii si vorbim despre lucruri care ma calca pe bataturi, hai sa vorbim si despre masinaria de produs bani a HBO-ului, Mos Martin. Anul viitor o sa avem sezonul sapte al Game of Thrones, sezon anuntat de producatori ca fiind ultimul al serialului. Dar cand ai o gasca care face oua de aur (sau ma rog, un urs care …. aur), nu-l trimti la pensie ca deh, i-a venit vremea si poate mai are si alte treburi. Nu, il ti la produs, sa curga rahateii de aur. Asa ca, Mos Martin si Bryan Cogman, producatorul executiv al serialului HBO au discutat luna trecuta despre al cincelea posibil spin-off al seriei. Si asa cum zice Martin, nu putem spera sa vedem toate cele cinci seriale, in viitorul apropiat cel putin, dar e posibil sa avem doua sau chiar trei seriale in acelasi univers din care primul este preconizat sa apara in 2019 sau 2020. Si daca cei de la HBO au tinut un secret total cu privire la subiectele celor cinci posibile seriale, Martin ne spune ca s-a concentrat in ultima vreme pe proiectul Fire and Blood, proiect ce se va concretiza prin doua romane care vor spune istoria Casei Targaryen in Vesteros. Cu toate ca initial Martin promitea ca aceasta serie va apare abia dupa ultimele doua romane Cantec de Gheata si Foc, acesta a revenit asupra deciziei si a anuntat ca primul roman ar putea sa apara in 2018. De unde gurile rele au dedus ca primul spin-off al serialului s-ar putea sa aiba legatura cu Casa Targaryen. Asa ca, daca sunteti in aceasi oala ca si mine si mai credeti in Mos Mart… scuze, in Mos Craciun si in aparitia miraculoasa a ultimelor doua romane CdGsF, probabil ca o simpla ecuatie matematica ne poate linisti: buzunarele noastre < buzunarele HBO. Mult mai mici…

Aparitiile editoriale ale lunii noiembrie

Oathbringer (Arhiva Luminii de Furtuna #3) – Brandon Sanderson – De departe cea mai importanta aparitie editoriala a lunii si probabil a anului, cel de-al treilea roman al mega-seriei lui Branderson vine cu cele aproape o mie trei sute de pagini ale sale sa imi umple viata de epicozitate. Scorul de 4,74 de pe goodreads si cronicile entuziaste nu fac decat sa ma tina pe jaratec pana in momentul in care cartea va ateriza in biblioteca mea, cu atat mai mult cu cat aceasta este o serie la care, cu toate ca are preconizate zece romane, am sperante mari sa-i vad finalul. Daca romanele raman la acelasi standard ca si primele doua, Arhivele Luminii din Furtuna  se va instala in mod sigur pe primele locuri ale celor mai importante serii din istoria literaturii fantasy.

Deadhouse Landing (Path to Ascendancy #2) – Ian C. Esslemont – Cocreator al  universului Malazan alaturi de Steven Erikson, Esslemont isi continua istoria ascensiunii Imparatului Kellanved si a adjunctului sau cunoscut ca si Dansatorul. De data aceasta autorul spune povestea sosirii celor doi pe mica insula Malaz si a cuceririi acesteia, primul pas spre crearea maretului imperiu cu care ne vom intalni in Cronicile Malazane ale lui Erikson. Acesta este cel de al optulea roman Malazan al lui Esslemont si cel de al douăzecilea din univers daca luam in calcul si scrierile lui Erikson!

Seventh Decimate (The Great God’s War #1) – Stephen R. Donaldson – unul dintre cei mai importanti autori fantasy ai anilor 70-80, creatorul lui Thomas Covenant Necredinciosul, revine la respectabila varsta de 70 de ani cu o noua serie. In razboiul secular dintre regatele Belleger si Amika, vrajitorii ambelor tabere au folosit cele Sase Decimari: Foc, Vant, Molima, Cutremur, Seceta, Fulger. Dar se pare ca exista si o a Saptea Decimare, una care anuleaza puterile primelor sase si tabara care va pune prima mana pe aceasta cunoastere va castiga razboiul. Trebuie sa recunosc ca mi-a placut foarte mult Blestemul Nobilului Foul la vremea cand am citit-o dar urmatoarele doua romane ale seriei Thomas Covenant Necredinciosul mi-au diminuat mult entuziasmul, dar cu toate acestea, Donaldson ramane un nume important al genului fantasy, motiv pentru care orice care roamn scos de acesta merita macar semnalat.

Shadowborn (Seraphim #3) – David Dalglish – Semnalam anul trecut cel de al doilea roman al unei serii care mi se parea interesanta, Seraphim a lui David Dalglish. Iata ca seria ajunge acum la final si povestea ajunge de la o mica rebeliune la un razboi total intre ultimii supravietuitori ai omenirii, adapostiti pe sase insule ce plutesc deasupra Oceanului Fara Sfarsit. Seria pare sa aiba de toate, politica, religie, tradari dar si Serafimi, soldati de elita inaripati ce stapanesc gheata, focul si fulgerul.

The Nine (Thieves of Fate #1) – Tracy Townsend – Trebuie sa recunosc ca a fost ceva care m-a atras la aceasta carte din primul moment in care am auzit de ea, dincolo de opiniile foarte entuziaste a unor recenzori de a caror opinie tin cont in general. Apoi am citit premiza: In universul romanului, stiinta a devenit religie, Dumnezeu Experimentatorul mentine umanitatea in viata ca un experiment. Acesta isi reevalueaza experimentul periodic observand cum isi duc viata cei noua, indivizi alesi la intamplare si a caror identitate este cunoscuta doar de Dumnezeu. Si sa nu uitam de factiunile si creaturile care isi doresc ca umanitatea sa cada testul… Pe mine m-a convins!

Dezideriu Szabo

 

Stirile fantasy ale lunii octombrie 2017

Stiri fantasy din tara

Intr-o luna in care Nemira ne-a rasfatat, eram decis sa incep aceasta postare cu critici acide la adresa Paladinului. Intre timp acestia ne-au aruncat un oscior, dar nemultumirile raman. Ma uit in ultimul timp cu jind in biblioteca la Calea Dragonului, roman ce sta necitit de aproape un an, in asteptarea unei continuari. Imi place Abrahams, The Long Price Quartet a fost una dintre cele mai „destepte” serii pe care le-am citit si imi doresc sa ma apuc si de aceasta serie. Si asa o sa fac cat de curand, doar ca, dupa primul roman voi apela mai mult ca sigur la editiile         Roadele lunii octombrie   in limba engleza. Nu stiu care este politica editoriala a celor de                                                 la Paladin, dar eu nu ma mai vad asteptand dupa continuarile seriilor lor (apropo, in afara de Lavondis care si-a vazut continuarea dupa 5 ani, mai exista vre-un roman numarul doi al vre-unei serii fantasy incepute de ei?) si nu cred ca sunt singurul, cea ce inseamna ca Paladinul risca nu numai sa nu-si atraga noi clienti dar sa ne piarda si pe noi, astia inraiti. Pacat…

Aparitii editoriale din tara

Editura Nemira

Partea intunecata a Magiei (Nuantele Magiei #1) – Victoria Schwab – Aceasta serie a Victoriei Schwab a starnit ceva valva in randul pasionatilor de fantasy si chiar daca este YA, abia astept sa ma lamuresc despre ce este vorba. Schwab scrie bine si din cate am inteles aceasta poveste cu mai multe Londre in lumi paralele este plina de imaginatie. Sper doar ca aceasta – imaginatia –  sa fie mai bogata decat elementele de „psihologie” adolescentina atat de abundente in Acest cantec neimblanzit.

Istoria naturala a dragonilor (Memoriile lui Lady Trent #1) – Marie Brennan – M-a atras acest roman inca de la aparitia lui si chiar daca parerile sunt impartite, abia astept sa-l citesc. Mi s-a parut interesant unghiul din care este abordata tema dragonilor, acea a unei femei de stiinta a la Darwin intr-o lume asemanatoare cu Anglia victoriana. Ramane de vazut daca lectura se va ridica la inaltimea asteptarilor, cert este ca dimensiunea prietenoasa a cartii ma incurajeaza sa-i dau o incercare.

Dragonul de Gheata – George R.R. Martin – Nu pot sa trec cu vederea acest roman pentru copii, atat datorita autorului cat si a universului in care se petrece actiunea, acela al seriei Cantec de Gheata si Foc. Un roman plin de ilustratii, numai bun pentru a initia noua generatie de cititori de fantasy. Probabil ca acestia, odata ajunsi la maturitate vor apuca sa prinda publicarea romanului The Winds of Winter al aceluiasi autor, din cadrul aceleiasi serii. Copii lor vor citi probabil si cel de-al saptelea roman…

Fellside – M.R. Carey – Chiar daca Fellside este un roman care se incadreaza mai mult in sfera horror-ului (a fost pe lista nominalizarilor goodreads pentru cel mai bun roman horror in 2016), mi-a atras atentia nu numai faptul ca este catalogat si ca paranormal fantasy  ci numele lui M.R. Carey, cel care ne-a daruit Fata cu toate darurile, una dintre lecturile mele preferate de anul trecut. Ramane de vazut daca acesta a reusit sa aduca aceasi sensibilitate si profunzime din zona zombie in cea a fantomelor.

Festinul ciorilor, Dansul Dragonilor (Cantec de Gheata si Foc # 4-5) – George R.R. Martin – Sincer sa fiu, mai postez aceste reeditari doar din fascinatie pentru copertile superbe care aproape ca ma fac sa mai cumpar odata toata seria. In rest, in ultima vreme, numele lui Mos Martin incepe sa-mi starneasca alergii intelectuale. Sa-ti bati joc de fani de dragul banilor celor de la HBO, fiindca de acum este clar ca despre asta este vorba, mi se pare un comportament de joasa speta.

Editura Paladin

Orasul Scarilor (Orasele Divine #1) – Robert Jackson Bennett – Chiar daca cei de la Paladin l-au incadrat in mod inexplicabil la colectia de Science Fiction, Orasul Scarilor va fi probabil unul dintre cele mai importante romane fantasy traduse in romana anul acesta. Bennett scrie „devastator” de bine si de inteligent iar seria Oraselor Divine este una de referinta ale fantasyului din ultimi ani. Lumea imaginata este extraordinara, atmosfera este una neobisnuita (perioada interbelica cu iz rusesc, indian si scandinav !), actiunea este exploziova iar personajele… da, personajele sunt de neuitat. Si cea ce este cel mai important pentru cititorul de la noi, acest roman poate fi citit si de sine statator 😉 .

Editura Smart Publishing

Caderea Imparatilor (Apa Vie #1) – Stachecian – Am primit de curand, spre a-mi da cu parerea acest roman fantasy romanesc si imi fac datoria de a-l semnala aici, chiar daca a aparut in luna septembrie, pana voi apuca sa lecturez cartea. La prima vedere, acesta pare a fi inspirat din basmul romanesc si la prima rasfoire scriitorul pare sa stapaneasca cu talent limbajul basmului stravechi, creand o atmosfera cu iz de poveste spusa la gura sobei. Promit sa revin cu impresii dupa ce voi citi romanul.

 Stiri fantasy externe

Ca in fiecare an, platforma goodreads.com a dat startul voturilor pentru cele mai bune romane ale anului. In faza de semifinale, la categoria fantasy au intrat cateva dintre titlurile remarcabile ale anului, un an care s-a dovedit deosebit de bun pentru fanii genului, dar si o serie de titluri din zona urban/paranormal despre care nu am auzit. Totusi lipsesc cateva titluri importante ca The Unholy Consult, With Blood Upon the Sand sau excelentul roman de debut Blackwing, la fel ca si proaspat aparutul The Fall of Dragons al lui Miles Cameron. Cu toate acestea gasim votat in semifinala romanul Oathbringer al lui Brandon Sanderson, roman care va aparea de abia peste vreo zece zile! Si eu sunt convins ca cel de al treilea roman al Arhivei luminii din furtuna isi are locul printre cele mai bune romane fantasy ale anului dar sa votezi un roman pe care nu l-ai citit mi se pare putin deplasat.

Aparitiile editoriale ale lunii octombrie

The Fall of Dragons (The Traitor Son Cycle #5) – Miles Cameron – The Traitor Son Cycle este unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au intamplat anul acesta (pe plan literar 😉 ). Aceasta serie a atins o coarda din mine si a rezonat cu ea. Cand am terminat de citit A Plague of Swords, stateam si ma intrebam oare cum s-a ajuns pana aici de la povestea din primul roman, de la batalia pentru o manastire, la cea ce poate fi definit ca un razboi mondial fantasy? Abia astept sa citesc concluzia acestei serii excelente, poate una dintre cele mai bune ale ultimilor ani.

The Core (Seria Demon #5) – Peter V. Brett – O alta serie epica a ajuns in luna octombrie la al cincelea si ultimul roman. Actiunile lui Arlen si Jardir au starnit un atac total al demonilor. Dar pentru prima data razboiul se poarta atat la suprafata cat si in Miezul pamantului, in imparatia subterana a demonilor. Fiecare dintre eroii seriei trebuie sa-si asume rolul destinat pentru a opri cea ce pare a fi un razboi de anihilare totala. Mor de nerabdare sa aflu concluzia, in cale imi sta doar romanul de mai sus pe care doresc sa-l citesc cu ceva mai multa ardoare decat pe acesta.

The Shard of Fire (The Chronicles of Gilgamesh Row #1) – K.J. Parker – Parker este un scriitor prolific care are cateva romane remarcabile la activ. Sau asa am auzit, deoarece nu am reusit pana acum sa-l citesc. Descrierea romanului suna bine: magi, vrajitori, cavaleri, intr-un peisaj cu iz mitologic. In plus nume ca Gilgamesh sau tinuturi ca Ur ma duc cu gandul la o zona mitica mai putin explorata. Astept sa apara si primele recenzii mai serioase si poate ca acesta va fi primul meu Parker.

La Belle Sauvage (The Book of Dust #1) – Philip Pullman – Philip Pullman revine in universul din Materialele Intunecate cu o noua trilogie. Actiunea acestui prim roman se petrece cu 10 ani inainte de cea din Busola de Aur si o readuce pe Lyra Belacqua in prim plan. In rest vom regasi daemonii, alethiometrele, si Magisteriumul si bineinteles, nelipsitul praf, suportul magiei si a calatoriei intre lumi.

The Stone in the Skull (Lotus Kingdoms #1) – Elizabeth Bear – Si acest roman este primul dintr-o trilogie a carei actiune se petrece intr-un univers al unei serii anterioare si este vorba de data aceasta despre Eternal Sky, univers de inspiratie orientala. De data aceasta actiunea se petrece la vreo cincizeci de ani dupa cea din seria initiala si aduce in prim plan un set nou de personaje. Faptul ca eroul principal este un automat de alama creat de catre un vajitor demult decedat in jurul miezului unei fiinte umane mi-a starnit foarte mult interesul. Doar ca, se pare ca e bine sa citesti prima trilogie inainte de a te apuca de acest roman, deci…

Blade of Empire (The Dragon Prophecy #2) – Mercedes Lackey, James Mallory  – Iata ca si pe vremurile noastre se mai scrie fantasy de ala clasic, cu elfi. Si nu numai elfi, caci autorii ne mai propun unicorni, goblini, minotauri, grifoni si driade, pe langa clasicii vrajitori si cavaleri. Faptul ca Mercedes Lackey este o tantica cu o lista lunga de romane de pe vremea fantasyului clasic poate explica acest lucru.

A Plague of Giants (Seven Kenings #1) – Kevin Hearne – Un alt scriitor de fantasy cu state lungi de plata in domeniu, Kevin Hearne este creatorul seriei The Iron Druids Chronicles serie ce numara deja opt romane si il asteapta pe al noua-lea. Cele sase natiuni din Teldwen sunt invadate de doua rase de uriasi si doar descoperirea unei noi magii, care sa cheme fiarele miraculoase la lupta de partea omenirii le poate salva. Interesant…

Dezideriu Szabo

 

 

Pericol de moarte de Jim Butcher

Pericol de moarte

                                            de Jim Butcher

 

 

   Ascultam cu tristete mai deunazi  la televizor o statistica care zicea ca suntem codasi in Europa si la lectura. Asa ca ma bucur cu atat mai mult sa vad ca pe o piata care functioneaza sub astfel de auspicii sumbre, o editura mica reuseste sa duca mai departe un proiect asa de ambitios cum este Dosarele Dresden, serie care cuprinde deja cincisprezece romane si mai are doua in curs de aparitie. Nu stiu pana unde va reusi FinalChapter sa duca proiectul Dresden, deocamdata incerc sa ma bucur de cea ce avem.

   Habar nu am cum functioneaza rotitele din mintile oamenilor si mai ales cele din capul scriitorilor de fantasy, dar am impresia ca Pericol de moarte a reprezentat momentul in care, cea ce a pornit pentru Jim Butcher ca o poveste usoara si simpatica despre un vrajitor pierdut in hatisurile lumii moderne, s-a transformat in mintea scriitorului (probabil si datorita succesului primelor doua romane) intr-o serie cu potential de dezvoltare foarte mare. Am avut aceasta impresie de „altceva” pe intreg parcursul lecturii, o senzatie ca tot ansamblul de elemente care compun romanul nu numai ca au trecut la urmatorul nivel, dar ca povestea sta in pragul unei usi catre un univers mult mai larg decat cel intrezarit pana acum.

  Poate ca singurul lucru care nu s-a schimbat este modul in care Butcher trateaza subiectul romanului. Asa cum ziceam si atunci cand vorbeam despre Luna Noua, acesta pare sa ia o tema din aria urban fantasy/paranormal si sa o „stoarca” de tot ce are mai bun. Si daca in romanul anterior Dresden intalnea toate combinatiile imaginabile dintre lup si om, de data aceasta este randul celor morti sa-l puna la grea incercare pe cel mai simpatic vrajitor din Chicago (ok, e singurul dar tot simpatic ramane). Si fiindca e vorba de Butcher, vin la pachet morti imateriali si spectrali, totusi suficient de puternici incat sa dea cu vrajitorul nostru de toti peretii, dar si morti din cei materiali, cu dinti si insetati de sange.

   Totul incepe cu o fantoma nervoasa care face ravagii in maternitatea din Chicago si pe care Dresden si Michael (da, ca orice erou care se respecta, a primit si Dresden un Robin al lui propriu si personal) o urmeaza in Niciodatanicicand unde descopera ca motivul pentru care fantomele au luat-o razna, dandu-le atat de mult de lucru in ultima vreme este acela ca cineva (sau ceva) le tortureaza. Tot aici se intalnesc cu nasa de botez a lui Dresden, zana Leanansidhe (cu toate ca zana nu reda exact  complexitatea termenului fae) si intalnirea nu este deloc una prietenoasa. Una peste alta, se pare ca toata agitatia spectrala este creata de demonul Cosmar, invocat de un practicant al magiei negre pe care Dresden si Michael l-au eliminat de curand. Doar ca, atunci cand Dresden este invitat sa reprezinte Consiliul Alb al vrajitorilor la un bal al Curtii Rosii a vampirilor, descoperim ca lucrurile sunt mult mai complicate in realitate si ca in spatele intregii tarasenii se afla Bianca, lidera Curtii Rosii pe care am mai intalnit-o in Nori de furtuna si care s-a asociat cu mai multe creaturi dubioase pentru a se razbuna pe vrajitor. De aici Butcher calca acceleratia la maxim. Cei doi eroi se aliaza cu Thomas, un vampir al Curtii Albe, Susan, iubita ziarista a lui Dresden apare si ea la petrecere pentru a incurca si mai tare itele iar Lea, nasa care vrea sa-l „fure” pe vrajitor si sa-l duca in imparatia ei din Niciodatanicicand pe baza unei intelegeri mai vechi a celor doi, pare sa aiba si ea un rol in complot. Actiunea alerta si suspansul se tin lant pana la finalul exploziv in care Dresden dovedeste ca roata se intoarce, folosind sufletele celor ucisi de vampiri pentru a-i casapi pe acestia din urma, pornind drept urmare un razboi intre Consiliul Alb si Curtea Rosie. Nu vreau sa zic mai mult, va las sa savurati singuri tot suspansul si adrenalina.

   O sa ma intorc in schimb la cea ce ziceam la inceput, despre upgrade-ul pe care consider ca l-a primit seria odata cu Pericol de moarte. In primul si in primul rand, personajul principal pare sa castige noi dimensiuni. Dresden ramane acelasi individ plin de autoironie, de sarcasm, acelasi vrajitor ce pare putin defazat si neadaptat la lumea moderna dar care devine o forta de temut atunci cand isi face „meseria”. Insa de data aceasta Butcher ne lasa sa intrevedem motivatiile intime si personale din spatele actiunilor si deciziilor eroului, fapt ce te ajuta nu doar sa-l placi pe vrajitor (nu ai cum sa nu-l placi dupa primele doua romane) dar sa si empatizezi cu el la un nivel mai profund. Pe langa aceasta, anumite detalii din trecutul lui Dresden vin sa dea si mai multa consistenta personajului. Si daca vorbim de personaje trebuie sa-l amintesc si pe Michael Carpenter (adica Tamplarul) un Cavaler al Crucii, manuitor al sabiei divine Amoracchius si vajnic companion al lui Dresden in lupta cu fortele intunericului. Michael este opusul lui Dresden, un crestin pios cu o credinta de neclintit, luminos si sufletist, familist convins, cu o sleahta de copii, cuviincios acolo unde Dresden este spurcat la gura. Faptul ca Butcher ii ofera vrajitorului un partener da un plus de valoare considerabil povestii, nu numai prin intermediul dialogurilor savuroase dintre cei doi dar si prin modul in care personajul Dresden se dezvolta datorita interactiunii dintre cei doi. In plus Michael este si el remarcabil, probabil unul dintre cele mai bine conturate personaje secundare ale seriei de pana acum.

   Un alt salt inainte este dat de dezvoltarea universului seriei cu noi detalii importante. Butcher incepe sa consolideze un cadru mai complex pentru naratiune, sugerand si prin aceasta ca povestea se va dezvolta. Acesta pare sa largeasca lumea imaginara pentru a putea cuprinde un personaj Dresden tot mai complex si o intriga ce pare sa se ramifice in mai multe directii interesante. Este pentru prima data cand Butcher lasa in aer cel putin trei fire narative importante, sugerand niste directii viitoare ale seriei si ma refer aici la razboiul declansat de vrajitor intre Consiliul Alb si Curtea Rosie, la relatia extrem de complicata dintre Dresden si nasa sa dar si la soarta lui Susan, iubita eroului pe care curiozitatea a varat-o in niste necazuri care cu siguranta vor avea repercursiuni pe viitor. Naratiunea capata in mod sigur un iz de „va urma”.

    Per ansamblu, scriitura pare sa fi ramas aceasi si nu zic asta ca pe ceva negativ. Ea ramane asa cum ne-am obisnuit, alerta, exploziva, amuzanta pe alocuri. Butcher a gasit reteta perfecta ca sa te acapareze: te face sa-i indragesti personajul dupa care il chinuie pe acesta la maxim, tinand intre timp actiunea „pe val” astfel incat nu ai nici o sansa sa te plictisesti si sa pui cartea deoparte. Cu toate acestea, la o analiza mai atenta cred ca si aici Butcher a evoluat, reusind sa tina sub control o naratiune mult mai complexa decat cea de pana acum si sa dezvaluie misterul treptat si gradat, „injectand” intre timp suficienta adrenalina incat sa nu fii tentat sa sari paginile si sa cauti raspunsurile la final.

   In concluzie, Pericol de moarte este o calatorie excelenta, plina de suspans, de umor si de mister, o lectura care te umple de energie si de voie buna, in ciuda subiectului intunecat si o experienta literara care, fara a fi pretentioasa sau plina de profunzimi filozofice, iti ofera satisfactia unui timp de calitate petrecut in compania unui roman de calitate. Si este pentru prima data de cand m-am „dresdenizat” cand astept cu nerabdare sa vad ce se va intampla in continuare. Dar daca va mai fi o continuare (in limba romana) depinde de noi, cititorii. Stiu ca, dezamagiti de multele serii abandonate de edituri mai mari, unii dintre potentialii cititori ai acestei serii asteapta inca sa vada daca vor mai aparea si urmatoarele romane. Probabil ca daca nu mai asteptati, vor aparea si acelea. Pana atunci, lectura placuta!

 

Dezideriu Szabo

 

Seria Dosarele Dresden

                                          

Nori de furtuna     Luna Nebuna                  Pericol de moarte        Summer Knight          Death Masks            Blood Rites

                                         

Dead Beat                  Proven Guilty            White Night                  Small Favor                  Turn Coat                       Changes

              

Ghost Story                Cold days                      Skin Game