Știri fantasy din țară
M-am gândit mult cum să mă adaptez la criticile primite în urma ultimei postări de pe această pagină. Știu că am fost mai dur în exprimare decât în alte dăți, motiv pentru care am încercat să înțeleg dacă faptul că îmi exprim opiniile legate de un anumit segment al actului editorial în spațiul public, mă obligă la o anumită atitudine, în afara aceleia care ține de decența limbajului sau de veridicitatea informației. Oare faptul că fac acest lucru în mod voluntar, fără nici un beneficiu, doar din pasiune pentru carte, nu îmi dă dreptul să mă revolt atunci când lucrurile se fac de multe ori după ureche și neprofesionist în domeniul editorial? Cu atât mai mult cu cât fac parte din categoria acelor fericiți cititori de sf/fantasy care nu depind de prestația editurilor de la noi și atunci când mă revolt o fac în primul rând pentru colegii de pasiune mai puțin norocoși decât mine. Dar iată că voi încerca. Nu voi spune nimic despre vidul de apariții din luna noiembrie sau despre faptul că Nemira nu ne-a dat nimic luna care a trecut. Din contră, chiar îi voi lăuda pe cei de la Paladin și pe bună dreptate de data asta. Și apoi, mai vedem…
Apariții editoriale din țară
Editura Paladin
Mașinării Infernale (Cronicile Orașelor Flămânde #1) – Philip Reeve – No așe mă! Ăsta-i spiritul! Să profiți de orice eveniment ca să poți să vinzi carte, în cazul acesta de premiera celui mai nou film al celebrului Peter Jackson, omul din spatele filmelor din seria Stăpânul Inelelor și Hobbitul, să lansezi cartea imediat după film și să-i pui o copertă care să-l facă și pe un non-dependent de lectură să bage mâna în buzunar, după ce a văzut filmul. Este probabil una dintre cele mai bune acțiuni editoriale a celor de la Paladin și doresc sincer să-i felicit. Cât despre carte, nu știu cum e, dar dacă e măcar pe jumătate la fel de bună ca și filmul, face toți banii. Și apropo, dacă nu ați văzut filmul, faceți-vă un cadou de suflet și mergeți să vă bucurați pe ecran mare și 3D de imaginile, decorurile și costumele fabuloase și de atmosfera steampunk fascinantă.
Editura YoungArt
Circul Nopții – Erin Morgenstern – Am căutat mult timp prima ediție a acestui roman până când m-am împiedicat de ea într-o librărie din Cluj. Recent am rămas fără ea și am încercat să o găsesc din nou, dar e de negăsit. Așa că, chiar dacă nu sunt un mare fan al reeditărilor, de data aceasta mă bucur din suflet, în primul rând fiindcă voi putea repune acest roman minunat înapoi în bibliotecă, dar și pentru că el va putea ajunge și la acei cititori care nu l-au cunoscut încă. Circul Nopții este o bijuterie fantasy, este povestea a doi magicieni antrenați de maeștri lor să ducă o competiție necruțătoare sub cupola plină de iluzii a lui Cirque des Rêves. Cartea în sine debordează magie, prin eleganța scriiturii, prin frumusețea poveștii și prin atmosfera plină de mister. Recomand cu tărie!
Editura Vremea
Flamura Neagră (Cronicile Kanjerilor #1) – Miloș Dumbraci – Stau cu romanul acesta pe masă așteptând să mă eliberez de Baru Cormorant, care-mi dă puțin de furcă. Încă un pic, ai răbdare Flamură Neagră. Da, recunosc, sunt foarte curios să citesc cea ce este (sper că nu greșesc) primul roman grimdark românesc. Deocamdată îmi place și coperta și titlul și premiza, dar și mai mult îmi place faptul că romanul este de inspirație mesopotamiană, fapt ce mă incită și mai tare. Promit că, pentru a încuraja literatura fantasy românească, voi face tot posibilul să-mi fac rost de niște timp și să-mi dau o părere sinceră după ce-l termin.
Editura Rao
Imperiul Furtunilor (Tronul de Cleștar #5) – Sarah J. Maas – Oricât aș încerca să mă uit în altă parte, nu pot să ignor fenomenul YA fantasy și cu atât mai mult nu pot să ignor această serie care face furori în rândul fanilor. Sincer nu știu exact care este impactul ei pe piața de la noi, dar faptul că Rao a scos deja cinci volume din această serie, înseamnă că merge. Chiar dacă nu o să citesc romanele Tronului de Cleștar, mă bucur să văd că unele lucruri funcționează. Și fiindcă am promis că nu mă mai iau de edituri, nu o să mă plâng de faptul că Rao a uitat de alte serii pe care cititorii le așteaptă cu sufletul la gură. O să tac mâlc.
Știri fantasy externe
George R.R. Martin față cu The Guardian
Este evident că cel mai important eveniment care ține de literatura fantasy petrecut în luna noiembrie este apariția romanului Fire and Blood al lui George R.R. Martin. Și fiindcă sunt băiat cuminte astăzi, o să trec peste frustrările pe care mi le generează Moș Martin, frustrări care în acest caz sunt globale și împărtășite de națiuni întregi și voi încerca să spicuiesc câteva idei din interviul pe care acesta l-a dat în luna noiembrie celor de la The Guardian. Am fost frapat de la primul rând al interviului, acolo unde reportera Alison Flood recunoaște că înainte de interviu i s-au dat indicații stricte: ”Nu întreba despre The Winds of Winter, cel de-al șaselea roman al seriei Cântec de Gheață și Foc. … Concentrează-te pe Fire and Blood, istoria s-a imaginară a dinastiei Targaryen și totul va fi bine”. După cum spune Martin, acesta nu a dorit să scrie istoria Targaryenilor, dar atunci când a fost rugat să scrie câteva cuvinte despre aceasta pentru Lumea de Gheață și Foc, cartea s-a scris de la sine. Acum autorul este atât de entuziasmat de acest proiect încât recunoaște că dacă ar avea 30 de ani s-ar apuca să scrie câte o serie despre fiecare perioadă importantă a celor 300 de ani de domnie Targaryen în Westeros. Apoi acesta recunoaște că primul capitol din Urzeala Tronurilor i-a venit de nicăieri în 1991 și era cât pe aci să rămână o nuvelă despre familia Stark care găsește puii de lupi străvechi! Apoi s-a apucat să exploreze această familie și universul a început să prindă încet viață. Și spre final, Martin recunoaște că motivul amânării lui The Winds of Winter a fost povara pusă pe el de popularitatea serialului tv, popularitate care l-a făcut conștient de faptul că romanul trebuie să fie excepțional. Acum acest roman a devenit prioritatea sa și abia după ce îl va termina se va hotărâ cu ce va continua. Cu A Dream of Spring, cu al doilea roman Fire and Blood sau cu alte povestiri cu Dunk și Egg. Mă abțin, mă abțin și nu o să zic nimic despre iluzii de imortalitate, fani cu inimile zdrobite sau altele asemenea… Dar, așa cum zicea cineva printr-un roman fantasy: Valar Morgulis.
Goodreads Choise Awards
Anul acesta Premiile Goodreads Choise Awards, stabilite prin votul utilizatorilor platformei goodreads.com au ajuns la cea de a zecea ediție. Și chiar dacă nu sunt deloc un fan al acestor premii, ținând cont că am fost dezamăgit de fiecare dată de opțiunea votanților, mă văd obligat totuși să menționez câștigătorii la categoriile care fac obiectul acestei pagini.
Cel mai bun roman fantasy
Circe – Madeline Miller – Nu pot să zic nimic despre această alegere, nu am citit romanul, știu doar că este o reinterpretare după mitologia grecească a legendei lui Circe, dar ținând cont de câteva dintre titlurile excelente care au fost nominalizate, mi se pare ciudată. Măcar nu a câștigat Naomi Novik și anul acesta (sic).
Cel mai bun roman Young Adult fantasy
Kingdom of Ash (Tronul de Cristal #7) – Sarah J. Maas – După cum zicea și mai sus, această serie face ravagii în rândurile tinerilor cititori.
Cel mai bun roman de debut
Urmașii de Sânge și Os (Moștenirea Orisha #1) – Tomi Adeyemi – Pentru mine acest roman a fost o mare dezamăgire și încă o dovadă în plus că YA nu este de mine. Să nu fi fost un alt debut mai de Doamne-ajută anul acesta? Miram-aș…
Cel mai bun roman science fiction
Vengeful (Villains #2) – V.E. Schwab – Trecem peste faptul că eu personal o consider pe Schwab o scriitoare mediocră, dar într-un an cu un nou roman din seria The Expanse, cu un nou roma de Pierce Brown și multe altele, acesta să fie cel mai bun sf ?! E clar că Goodreads Choise Awards este total în mâna iubitorilor de YA!
Aparițiile editoriale ale lunii noiembrie
Fire and Blood (A Targaryen History #1) – George R.R. Martin – Am amintit deja despre acest roman în rândurile de mai sus. L-am ținut în mână într-o librărie și l-am răsfoit și trebuie să recunosc că este superb, cu ilustrații și toate cele. Trebuie să recunosc de asemenea că abia aștept să-l citesc, chiar dacă voi aștepta până când ne va îmbucura Nemira cu o ediție în limba română. Sper sincer ca editura să-l preia exact așa cum a apărut, incluzând și ilustrațiile. Oricât de supărat aș fi pe faptul că au trecut opt ani fără o continuare a seriei Cântec de Gheață și Foc mă bucur că voi putea afla istoria căderii Valyriei, a cuceririi Westerosului și a marelui război civil al Targaryenilor, cunoscut ca Dansul Dragonilor.
How Long `Til Black Future Month – N.K. Jemisin – După trei premii Hugo consecutive pentru romanele aceleiași serii, este clar că N. K. Jemisin este scriitoarea de sf/fantasy a momentului. Așa că, până la apariția în cursul anului viitor a noului său roman, un fantasy contemporan de inspirație Lovecraftiană (!), aceasta a publicat un volum de povestiri care include și povestirea nominalizată la premiul Hugo The City Born Great, povestire care stă la baza noi sale trilogii despre al cărui prim roman vorbeam mai sus. Se știe, sunt cel mai mare fan al lui Jemisin așa că povestirile sale vor fi desertul lecturilor mele, cireașa de pe toate torturile literare din visurile mele de devorator de fantezie!
Many are the Dead (O nuvelă Umbra Corbului) – Anthony Ryan – Tot din ciclul ”între timp” apare și acest mini roman (142 de pagini) al altui autor pe care îl apreciez și îl urmăresc cu sufletul la gură. Și spun ”între timp”, deoarece acesta a fost lansat după ce Ryan și-a finalizat excelenta serie Draconis Memoria și înainte de apariția de anul viitor a romanului The Wolf`s Call, primul roman dintr-o serie de două romane care revin în universul Umbra Corbului și reiau povestea lui Vaelin al Sorna. Mi-e greu să spun cât de tare mă bucur de această veste și până atunci, ca așteptarea să fie mai ușoară, evident că voi citi Many are the Dead.
The Long Price Quartet (Long Price Quartet #1-4) – Daniel Abraham – Acest volum nu este o noutate ci reeditarea într-o ediție omnibus a celor patru romane ale primei serii fantasy scrisă de Daniel Abraham. Și dacă în mod normal nu aș fi semnalat o reeditare în limba engleză, de data asta o fac pentru a atrage încă odată atenția asupra acestei serii extraordinare. Trebuie să recunosc că oricât de mult mi-ar fi plăcut seria Pumnalul și Moneda, The Long Price Quartet rămâne preferata mea din rândul scrierilor lui Abraham. Ideea poemelor scrise pentru a se întrupa în ființe-concept, cu puteri demiurgice legate de toate aspectele acelui concept, precum și personajele memorabile sau intriga complexă care se întinde pe o perioadă lungă de timp fac dinThe Long Price Quartet una dintre cele mai bune serii fantasy pe care le-am citit. Poate aude și cineva pe acolo, pe la edituri…
Vita Nostra (Metamorfozis #1) – Marina și Sergey Dyachenko – Harper Voyager publică în limba engleză primul roman din seria unora dintre cei mai apreciați scriitori ruși de fantasy, autori ai unor titluri importante ca The Scar sau The Burned Tower. Romanul este un fantasy contemporan, un amestec complex de aventură,magie, știință și filosofie împletindu-se în jurul unor mistere existențiale. Sincer, premisa romanului este foarte interesantă și mă tentează enorm să văd o abordare a fantasyului dintr-o perspectivă non anglo-saxonă, așa că mă gândesc serios să-l trec pe lista de lectură.
The Winter Road – Adrian Selby – Cei de la Orbit făceau vâlvă pe la începutul lui 2016 cu câteva debuturi pe care aveau să le publice, printre acestea numărându-se și Snakewood al lui Adrian Selby. Romanul nu s-a bucurat însă de succesul așteptat. Nu același lucru se poate spune și despre acest nou roman al său care are recenzii bune și pe care l-am văzut propus deja pentru listele cu cele mai bune romane fantasy ale anului 2018. De data aceasta avem povestea unui comerciant care, în fruntea unei caravane păzită de mercenari, încearcă să redeschidă drumul către comerț și prosperitate prin inima unui ținut sălbatic, bântuit de clanuri războinice.
Lies Sleeping (Râurile din Londra #7) – Ben Aaronovitch – Iată și o veste pentru cei care s-au îndrăgostit de polițistul ucenic de vrăjitor Peter Grant, după ce editura Herg Benet a avut bunăvoința să-i popularizeze aventurile și la noi în țară: a apărut cel de-al șaptelea roman al seriei. De data aceasta detectivul trebuie să-l prindă pe Martin Chorley, zis și Omul fără Față, un infractor periculos acuzat de crimă, fraudă și crime împotriva umanității. Și pentru al prinde va fi nevoit să facă alianțe cu tot felul de personaje dubioase. Sper din tot sufletul ca cei de la Herg Benet să dea dovadă de perseverență și să vedem la un moment dat acest roman în limba română.
Dezideriu Szabo
vidul de apariții din luna noiembrie? o lună cu Gaudeamus? cred că din cele 18 apariții fantasy pe care le-am enumerat eu în articolul din Observator cultural, măcar un parte or fi apărut pe bune la tîrg.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
In general semnalez romanele postate de edituri la categoria „in curs de aparitie”. Acum e probabil ca sunt romane pe care le-am postat in septembrie si octombrie si care au vazut lumina tiparului in noiembrie. Vroiam sa spun ca in noiembrie nu s-a anuntat nimic nou.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Reiau intrebarea pe aceasta luna,Buna ziua, din nou pe aici cu intrebarea anului,anul trece ce se face in legatura cu,Cuvinte despre Lumină ,sau avem si noi sperantele sfarmate anul acesta ca si titul carti,Câmpiile Sfărâmatei
ApreciazăApreciază
nik@ au raspuns pe Facebook cuiva care a intrebat acelasi lucru, au zis ca nu doresc sa mai faca supozitii in legatura cu aparitia cartii deoarece problema nu tine de ei si doar au mentionat ca fac presiuni, eu cred ca nu mai apare anul acesta, vedem.
Pentru Masinariile Infernale, cred ca au reusit sa faca cea mai buna publicitate/reclama pentru o carte de-a lor, asta pe Facebook(nu stiu daca au facut si in alta parte), insa este un inceput bun, chiar merita felicitari.
Dezideriu@ in legatura cu exprimarea mai dura din articolul anterior, cred totusi ca ar trebui(cu totii) sa pastram o exprimare adecvata chiar daca nu suntem multumiti de abordarea pe care o are o editura sau alta, pana la urma nu suntem doar niste postaci(nici tu, nici noi cei care iti urmarim blogul si ne mai dam cu parerea pe aici) plin de frustari care refuleaza pe internet.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc Fennris,pentru stire,veste in legatura cu Câmpiile Sfărâmatei,banuiam ca asa va fi,pentru ca incep sarbatorile,si tipic romanesc,nu se mai face sau misca nimic pina dupa sarbatorile de Boboteaza,celebra zicala traim in Romania.multumesc
ApreciazăApreciază
Cam asta tot încerc să spun şi eu. Aş fi extrem de bucuros să văd zilnic postări noi pe acest blog, în care să fie arătate şi lucrurile bune şi cele rele privind puţinele titluri cu adevărat fantasy care mai apar la noi. Înţeleg tonul pătimaş al celor care nu pot continua să citească seria favorită, dar de aici şi până la limbajul suburban e cale lungă. Munca cu (sic!) cartea e din ce în ce mai complicată în România, pe măsură ce socotelile sunt tot mai simple („am investit 100 lei în primul volum al seriei X, am vândut într-un an de 90 lei – sau poate de 100 – ce fac în continuare, merită continuată seria?”). În plus, segmentul Young Adult pare să devină dominant, ceea ce nu este neapărat nociv în sine, dar poate duce în viitor la o tot mai mică dorinţă de a citi şi altceva.
Aştept discuţii cel puţin la fel de interesante ca şi până acum pe acest blog şi cât mai multe prezentări de cărţi şi autori (şi nu doar din partea lui Dezideriu, care face o treabă excelentă în acest sens).
ApreciazăApreciază
Doar o observație: Premiile Goodreads au devenit niște premii de popularitate care arată din ce în ce mai rău, de la an la an. Unele cărți câștigă la categoria greșită, Young Adult și Romance domină topurile. Evident, un premiu de genul acesta ajută orice carte. Însă nu pot să nu observ că una e să ia premiul o carte bună dintre 4,5 și poate să nu fie cea care îmi place, și alta e să ia premiul o carte care nu are nimic în comun cu categoria sau cu romanele bune din acel an. Asta e, trăim sub dictatura Young Adult acum. E bine că cei tineri citesc mult, e păcat că citesc multe prostii. Fiecare vede ce parte vrea a paharului. Anii 90 aduceau pe piață romanele de dragoste, anii 2000 romanele cu vampiri. Acum sunt povești lacrimogene ambalate în distopii SF sau Fantasy. Sunt curios care e moda viitoare.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
O intrebare pentru prezent sau viitor,sa zicem ca avem deja cartea ,Cuvinte despre Lumină de Brandon Sanderson,si dorim cit mai repede continuoarea,Oathbringer de Brandon Sanderson,are cineva ideie sau cumparat drepturile, este cumva la tradus, o veste ceva stie cineva in legatura cu aceasta intrebare.
ApreciazăApreciază
Eu nu stiu sa fi preluat inca urmatorul volum, insa a durat cam 2 ani sa traduca si sa publice un volum de dimensiunile astea.
ApreciazăApreciază
tinand cont de cine are drepturile, un raspuns corect ar fi: candva, in viitorul nu prea apropiat, se va traduce sau nu Oathbringer….
ApreciazăApreciază
In 2015 a aparut Calea regilor , in 2016 se incepe traducerea iar in 2017 la gaudeamus ni s-a promis Word of Radiens , apoi ca in primul trimestru din anul 2018 , apoi pana la bookfest il vom avea sigur , apoi pana la sfarsitul verii , apoi ne zic ca in decembrie. Vom incepe si anul 2019 tot fara carte. Chiar nu cred ca in urmatorii cel putin 4 ani vom avea parte de Oathbringer.
ApreciazăApreciază
In 2015 a aparut Calea regilor ? Pfff aveam impresia ca in 2016, greu, foarte greu si cand ma gandesc ca seria e compusa din 10 volume, cred ca o sa ma apuce pensia pana o sa apara toate volumele 😂😂😂
ApreciazăApreciază
bre Fenris, s.ar putea sa termini pensia pana apare toata seria la noi…😂
ApreciazăApreciază
Hahah, eu ma refeream la aparitiile in Engleza nicidecum la cele in Romana ca sigur nu ma mai prind in viata asta traducerile la toata seria :)) Tocmai a anuntat Sanderson ca 2019 vrea sa scrie la volumul 4 ca in 2020 in toamna sa apara.
Eu dupa ce o sa citesc, sper, in limba Romana Words of radiance o sa ma apuc de Oathbringer in Engleza. Si cum Decembrie e luna cadourilor vrea sa sharuiesc(nu mai stiu daca v-am mai pus link-ul) si cu voi un site cu audiobook-uri in Engleza(free).
https://goldenaudiobooks.com/oathbringer-audiobook/
Spor la ascultat carti in Engleza 😀
ApreciazăApreciază
nik, fără supărare. Nu suntem pe blogul gsp. Mai corectează puțin postările tale, sunt pline de greșeli de limbă. Măcar aici să văd o română mai de doamne-ajută!
ApreciazăApreciază
Cu regret constat ca anul acesta va fi primul in care nu lansez nici macar o comanda de carte dupa Gaudeamus, am asteptat si am tot asteptat sa apara si Campiile Sfaramate pentru a plasa comanda..ma gandesc ca eu eram unul dintre optimistii care a vrut sa creada ca ar fi putut avea cartea la Gaudeamus 2017, dupa care am crezut cu tarie in aparitia acesteia in primul trimestru din 2018 iar acum protestez prin boicotarea achizitiilor pana in momentul aparitiei Campiilor Sfaramate. Paladinul a fost mai mult decat ok in acest an, nu am nimic sa le reprosez in afara de Sanderson(dar pe el il asteptam cu cel mai mare interes). De Nemira nu stiu ce sa zic, s-a transformat si dupa Bookfest nu am mai avut ce comanda de la ei, sper ca in 2019 sa ne aduca Abercrombie, Peter V Brett,Robyn Hobb si Mark Lawrence…aaa si mos Martin…FinalChapter se pare ca a abandonat Dosarele Dresden, Herg Benet a schimbat data de aparitie a cartii nr.2 din Peter Grant din anul 2017 in martie 2019…Oricum, concluzia pe care o trag este ca problema este la noi, suntem prea putini, nu pot sa accept ideea ca toate editurile pe care le urmaresc sunt neserioase ci mai degraba ca sunt stramtorate si inghesuite financiar, ca se zbat sa aduca in rafturile bibliotecilor/librariilor aparitii noi nu doar pentru bani ci si din pasiune iar pentru a supravietui trebuie sa faca rabat la anumite serii care nu au avut succes. De ce incep editurile atat de multe serii dar nu reusesc sa le finalizeze? Probabil sunt si ele in cautarea acelei carti care sa reprezinte Holy Graal-ul genului si care sa revitalizeze pasiunea cititorilor..nu stiu…
Doresc sa va urez tuturor sarbatori fericite si un nou an cu impliniri, sa va multumesc pentru articolele si comentariile postate pe acest blog si sa ne regasim anul viitor cu noi aparitii si motive de bucurie!
ApreciazăApreciază
La doar cateva ore de la postarea de mai sus am primit un telefon de la un curier care mi-a adus „Pamantul iubit de zei” castigat la un concurs al editurii Paladin. Cartea este extraordinara ca si aspect, coperta cu auriu pe fond negru fiind intr-un echilibru cromatic foarte placut ochiului(meu). Multumesc mult editura Paladin, o surpriza frumoasa!
ApreciazăApreciază
hm. vderevlean am crezut ca aici suntem pe un blog unde putem pune intrebari despre o carte, o preferinta despre alte carti,si nu pe un blog,unde se preda gramatica limbi romane,dar ma refer iar tipic romanesc,trebuie sa se gaseasca un personaj,sa nu fie el de acord cu scrisul cuiva,eu exprim niste idei si dorinte ca cititor sf,fan…ca nu intelegi scrierea mea in romana mea,asa cum o stiu eu, te rog sa ma scuzi,si ma gindesc ca conteaza ce vrea sa exprime ce a ce scriu,nu gramatica,punctuoatie,sau exprimare la persoana a treia,si uite asa indepartati lumea,de a mai intreba ceva,pentru ca doresti sa fie un club exclusivist aici, si mai aveti pretenti de a scrie lumea aici,, dar scuzele mele si multumiri pentru toate postarile de aici,si scuzati gramatica mea, vderevlean sarbatori fericite .
ApreciazăApreciază
nik, suntem pe un blog dedicat celor pasionați de cărți. nu pot înțelege cum un om care citește mult nu are răbdare să-și corecteze un text postat. până la urmă, modul în care scrii în limba maternă definește nivelul de cultură. e banal lucrul acesta. nu trebuie să fie blog de gramatică, trebuie doar să ai puțină răbdare. postarea ta de mai sus, scrisă în viteză și la fel de aiurea, e până la un punct lipsă de respect față de cel care e nevoit să se chinuie să citească ce ai scris. deranjează ochii. nu sunt rău, însă nu cred că e absurd ceea ce cer. cu toții mai facem greșeli, ne mai grăbim. dar asta nu e o scuză.
ApreciazăApreciază
hm,vderevlean imvirti cuvintele si le dai conotatie cum vrei tu,sa arati cita cultura ai tu,dar daca aveai macar putina din cultura care te lauzi ca o ai tu, nu scriai ce ai scris,cred ca nu esti la prima esire din cultura ta aici, dar sti ce,ca sa nu te mai chinui sa citesti ce postez eu,nu ma mai citi,si ramii in cultura ta.vderevlean pentru ceilalti cititori, imi cer scuze din nou ca ati asistat la aceasta predare de cultura,si nu o sa mai ies din tipar,voi intreba si voi scrie nu mai despre carti, sarbatori fericite tuturor si sanatate.
ApreciazăApreciază
Eu sunt de acord cu el. E vorba de respectul față de tine și față de restul. Chiar ține de bun-simț să scrii corect românește. A scrie în halul în care scrii tu denotă indolență și dispreț pentru limba română, mai ales că nu încerci să admiți nici criticile constructive. Ți se pare o mare jignire că cineva te apostrofează că scrii „esire”? Pe bune?
ApreciazăApreciază
Este un pamflet si tratatil ca atare,hm,santem in noaptea de Craciun,trebuie sa fim mai buni,sa aratam ca se poate,si ca gresim si gresim toti,este omenesc a gresi, dar atta patima pentru nimic,,da o mica atentionare pentru tine Andrei, ma critici pe mine,este in regula,dar cind critici fi tu perfect si nu gresi cum ai aratat in citeva fraze ca ai si gresit,[scrii]pe bune Andreie eu scriu // noi scriem tu scrii // voi scrieţi el scrie // ei scriu.La fel: a descrie, a înscrie, a transcrie. Cu câte doi i la forma de persoana a II-a sg (un i din radical, scri-, un i din terminaţie): descrii, înscrii, transcrii etc.[ si este amuzant, ne am reintors la gramatica]oare de acea nu apare cartea Cuvinte despre Lumină (#1). Câmpiile Sfărâmate de Brandon Sanderson,pentru ca eu sunt vinovat ca nu scriu corect,si editura sa hotarit sa nu mai tipareasca cartea,ca nu stiu eu limba Romana si nui elitism care sa o citeasca,cred ca iar am gresit cum am alcatuit frazele,posibil sa zgirie ochi cuiva iar,dar sa ne rugam sa fie toleranta sa ne acceptam cum suntem asa, pentru ca istoria este plina de exemple de oameni,ce au plecat de la un nimic, pina sau crezut rasa superioara si stim cu toti la ce sa ajuns, nui cazul aici, este o paralela prea mare,dar am dat un exemplu cum pot gindi unele persoane, ca ii zgirie pe ochi ce scriu eu,,si daca tot lipsesc stirile despre noutati literare,sa ne amuzam cu gramatica si Andrei,greselile ne fac sa fim umani,fac parte din noi,nu suntem roboti,sarbatori fericite. si multa imaginatie fiecaruia ii doresc,pentru ca tot suntem pe un blog sf/fanta……
ApreciazăApreciază
Greșelile pe care le poți corecta nu au scuză. Nu folosești cratima, omule! E o chestie de clasa a IIa! „sa hotarit”? „nui cazul”? Și de aici ajungi la rase superioare?! E un efort să-ți citesc textul. Regulile de gramatică există pentru un motiv, și anume că înlesnesc comunicarea în scris și oamenii se înțeleg mai bine. Un comentariu ca acesta pe care l-ai scris e pur și simplu o durere de cap. Problema este însă că nu încerci să corectezi și ești foarte ofensat de niște critici care sunt făcute pe bună dreptate. Plus că ești pe un blog de cititori, unde cu atât mai mult ar trebui să te prezinți cu o gramatică nu neapărat impecabilă, dar măcar mai sus de nivelul unuia cu patru clase.
ApreciazăApreciază
Cred că oamenii buni se nasc buni-nu devin;sunt plămădiţi din iubirea a două suflete gemene şi din dragostea lui Dumnezeu pentru noi.Bunătatea unui om se simte în vorbe,gesturi,tăceri.Se simte in felul în care te salută spunându-ţi bună dimineaţa.Andrei,bine ca oameni nu sunt toti la fel asemenea tie,multumesc lui Dumnezeu.
ApreciazăApreciază
Da, rătutatea întruchipată scrie pe mine, și asta doar pentru că vreau ceva de bun-simț.
ApreciazăApreciază
Să știi că mai rău e un om care nu acceptă o critică și se mai și ofensează. Oamenii buni în general acceptă niște sfaturi, mai ales când acestea sunt îndreptățite 😉
ApreciazăApreciază
In aceasta primvara va aparea volumul 5 din „Nascuti din ceata” de Sanderson la editura trei.
ApreciazăApreciază