Stirile fantasy ale lunilor septembrie si octombrie

Știri fantasy din țară

Ca în fiecare an, Gaudeamus vine și agită apele pe la noi prin edituri, scoțându-i pe bieții oameni din dulcea amorțeală de peste vară. Și da, pot să zic că s-au strâns ceva titluri în aceste două luni și culmea, cele mai impresionante vin de la Paladin! Căci Nemira, cu noul său brand Armada a venit pe piață cu chestii care mă lasă rece…  Dar dacă stau bine să mă gândesc, chiar aici era știrea. Citez de pe siteul editurii Nemira: ”Nemira lansează pe 15 octombrie un nou proiect editorial: ARMADA, un imprint dedicat literaturii science fiction, fantasy și thriller. Armada va oferi cititorilor în fiecare lună cele mai noi cărți de science fiction, fantasy și thriller în ton cu piața de carte internațională, dar și autori consacrați mereu actuali pentru noile generații de cititori în colecția Armada Clasic. Cărțile vor avea un design nou, comercial, fresh și atractiv.” De ce naiba să desființezi un brand de succes cum este Nautilus și care este emblematic pentru cartea de sf/fantasy din România încă din 1992 și să reinventezi gaura la macaroană?! Așa cum ziceam, până acum Armada e mehh! Sper să nu rămână așa.

Apariții editoriale din țară

Editura Paladin

Poarta Obeliscului (Pământul Sfărâmat #2) N. K. Jemisin – Iată că este a doua oară consecutiv când încep această rubrică cu editura Paladin! Dar ținând cont că este vorba despre un roman al lui Jemisin nici nu se putea altfel. Mă bucur nespus de mult să văd că paladinii au reușit să continue măcar această serie. Era culmea să o dea în bară și cu aceasta, ținând cont de palmaresul excepțional de premii Hugo. Vă așteaptă un roman puțin diferit de primul, cu un tempo mai domol și cu o atmosferă mai ”așezată” dar plin de revelații extraordinare izvorâte din imaginația debordantă a lui Jemisin. Nu cred că mai trebuie să spun că acest roman este lectură obligatorie pentru orice pasionat de sf/fantasy.

Furia de Fier (Furia Roșie #4) – Pierce Brown – Trebuie să recunosc că acest roman este pentru mine un pariu pierdut în fața celor de la Paladin. În ianuarie, atunci când apărea în limba engleză m-am grăbit să-l comand de pe bookdepository, convins că nu voi vedea în grabă o traducere în limba română. Mea culpa și trebuie să remarc că Paladinul a reușit să traducă și să publice un roman în același an în care acesta a apărut în limba engleză! Felicitări pentru această reușită, totuși ea nu spală toate celelalte păcate 🙂 Următorul pariu l-am făcut cu al treilea roman al seriei Expanse și rămâne de văzut dacă m-am înșelat din nou. Până atunci, Pierce Brown rămâne o forță de neoprit și saga lui Darrow merge mai departe zguduind Sistemul Solar.

Atingerea – Claire North – Claire North este scriitoarea care ne-a dat Primele cincisprezece vieți ale lui Harry August roman apărut tot la aceeași editură cu câțiva ani în urmă. Premiza romanului pare interesantă și se pare că autoarea are o manie din a crea personaje cu abilități stranii, fluide. De data aceasta este vorba despre Kepler, o entitate cândva umană care are posibilitatea de a poseda o persoană prin simpla atingere, luându-i în stăpânire corpul dar și viața, pentru o oră, o lună sau o viață întreagă.

 

Editura Epica

Urmașii de sânge și os (Legacy of Orisha #1) – Tomi Adeyemi – Nu știu de ce, dar am fost atras de acest roman din momentul în care a apărut în limba engleză. M-am bucurat când am aflat că apare în limba română, l-am cumpărat imediat și va fi următoarea mea lectură. Știu că e catalogat ca și YA dar coperta, povestea de inspirație africană sau recenziile excelente mă determină să fac abstracție de aceasta și mă face nerăbdător să mă apuc de lectură. Sper să nu fiu dezamăgit și promit să vin cu impresii, măcar în câteva rânduri.

 

Editura YoungArt

Ursul și Privighetoarea (Winternight Trilogy #1) – Katherine Arden – Nu se poate să fie toate roz la grupul Art. Le-am lăudat prea mult realizările în această rubrică așa că mai dau și cu parul. Dacă nu punea cineva un comentariu care să-mi atragă atenția, treceam cu vederea fără probleme peste acest roman. Poate îl luam pentru nepoți cu gândul că e carte de colorat. Hipnotizat de desenele de pe copertă nu am fost capabil să fac conexiunea cu The Bear and the Nightingale, roman fantasy/ficțiune istorică inspirat din mitologia rusă care s-a bucurat de o primire excelentă în rândul cititorilor de limbă engleză. Hai, pe bune, cum naiba vreți să vindeți coperta aia adolescentului din secolul 21? Și după aia renunțați la serii că nu se vând. Hai sictir…

 

Editura Crux

Phoenix pe o sabie; Turnul Elefantului (Conan – Original Short Stories #1-3) – Robert E. Howard – Iată că băieții de la Crux continuă să publice povestirile cu Conan ale lui Howard, un demers lăudabil de a aduce cititorului român fantasy-ul clasic. M-aș bucura enorm ca pe lângă scrierile lui Howard să văd de exemplu, seria Fafhrd and the Gray Mouser a lui Fritz Leiber sau altele asemenea. Dar până atunci mă mulțumesc cu ce avem, cu atât mai mult cu cât acest al treilea volum Conan are în sfârșit o copertă pe măsură, după ce primele două nu doar că au lăsat de dorit ci de-a dreptul au oripilat ochiul cititorului.

 

Editura Nemira

Umbra Magiei – Kat Howard – Așa cum spuneam, nu m-a dat pe spate proiectul Armada și trebuie să recunosc că sunt dezamăgit de oferta cu care se prezintă cei de la Nemira la Gaudeamus-ul de anul acesta. Sincer pot să trăiesc liniștit fără să citesc nici unul dintre titlurile lor. Dar fie: Umbra Magiei, urban fantasy cu acțiune în New York-ul contemporan și cu o poveste care pare foarte cunoscută din o mie de alte romane de gen. Dacă mai punem la socoteală și un 3.77 lipsit de strălucire pe goodreads… Asta e, aștept părerile celor cu mai mult timp de lectură decât mine. Pas…

Dirk Gently. Agenția de Investigații Holistice (Dirk Gently #1) – Douglas Adams – Sincer să fiu nici nu știu unde se încadrează acest roman, este când science fiction, când paranormal, când urban fantasy. Dar fiind un Douglas Adams în mod clar este umoristică. Nu vreau să fiu cârcotaș că poate o fi bun romanul, dar nu mă dau în vânt după fantezia umoristică. Așa că, la fel cum am făcut și cu Ghidul autostopistului galactic voi lăsa filmul să vorbească. Există un serial Dirk Gently ajuns la cea de a doua serie. Așa că, pas și la acesta.

Frăția Corbilor (The Raven Cycle #1) – Maggie Stiefvater – Aceasta este probabil cel mai bine cotat dintre romanele nou apărute și cel mai apropiat de genul fantasy, chiar dacă bate și el spre urban, dar are și acesta un mare păcat: e YA fantasy. Pe bune Nemira, din șase romane de ficțiune de diverse genuri cu care ne momiți toamna asta nu puteați să publicați măcar unul care să mă ungă la suflet? Nu o să îmi bat capul cu acest roman, e suficient să mă uit la pozele majoretelor cititoare și băgătoare de seamă de pe goodreads care îi dau cu frenezie cinci stele și leșină ca tuta la concertul cu Michael Jackson (pentru cei care trăiau pe atunci 🙂 ) ca să zic din nou pas. Așa că, dragă Nemira, buzunarul meu e închis deocamdată.

 

Știri fantasy externe

British Awwards 2018

Pe 21 octombrie au fost anunțați câștigătorii pe 2018 ai premiilor British Awwards, premii decernate anual de Societatea Britanică de Fantasy. O să menționez doar trei dintre premii, acele care mi se par cele mai relevante, menționând atât câștigătorii cât și celelalte nominalizări.

Cel mai bun roman fantasy:

The Ninth Rain de Jen Williams *

Age of Assassins de RJ Barker
The Court of Broken Knives de Anna Smith Spark
Under the Pendulum Sun de Jeanette Ng

Cel mai bun debut:

* Jeanette Ng, pentru Under the Pendulum Sun  *

RJ Barker, pentru Age of Assassins (Orbit)
SA Chakraborty, pentru Orașul de Bronz (HarperVoyager)
Ed McDonald, pentru Blackwing (Orion)
Anna Smith Spark, pentru The Court of Broken Knives (HarperVoyager)

Și nu în ultimul rând, Premiul SpecialN.K. Jemisin

Jen Williams este autorul seriei fantasy Copper Cat, serie care s-a bucurat de un oarecare succes și trebuie să spun că sunt puțin uimit să-l văd câștigător. Cu toate acestea mi s-a pus brusc pata pe acest roman. De remarcat și faptul că restul nominalizărilor sunt romane de debut! Și apropo de debuturi, miram-aș ca Under the Pendulum Sun să se ridice la nivelul excepționalului The Court of Broken Knives sau măcar la cel al lui Blackwing Dar asta e, gusturile nu se discută. Mai ales ale ”cercetătorilor” britanici.

Serialul Roata Timpului

Compania Amazon a dat undă verde pentru realizarea serialului TV Roata Timpului, ecranizare a binecunoscutei serii epic fantasy scrisa de Robert Jordan (și Branderson). Serialul va fi produs de Sony Pictures Television și Amazon Studios și va fi adaptat de Rafe Judkins (Agents of SHIELD). Se lucrează deja la serial de mai bine de un an, există deja un scenariu aprobat și echipa de producție este deja selectată și cu toate că nu avem încă un termen, abia aștept să-l văd pe Rand al’Thor pe sticlă!

The Witcher

Și dacă tot veni vorba de seriale, iată că vom avea și o ecranizare TV a celebrei serii The Witcher a lui Andrzej Sapkowski. Iar de data aceasta, chiar dacă nu avem încă o dată de apariție, avem un ”trailer” și o distribuție. În rolul lui Geralt îl găsim pe Henry Cavill, cel care îi dă viață lui Superman în noile ecranizări de la DC. Și dacă fața de băiat drăguț a lui Cavill este numai bună pentru Superman, eu nu văd nici o legătură între aceeași față (vezi trailerul) și personajul din imaginea de mai sus.

 

Aparițiile editoriale ale lunii septembrie

Port of Shadows (Cronicile Companiei Negre #1,5) – Glen Cook – Iată că după o pauză de 18 ani băieții duri ai Companiei Negre revin. Sincer să fiu mă bucur, dar sunt puțin confuz, chiar vroiam să mă apuc de cel de-al patrulea roman al seriei și acum mă gândesc dacă nu ar trebui să-l citesc pe acesta înainte, deoarece acțiunea are loc undeva între Compania Neagră și Umbre Stăruitoare. Și chiar dacă fanii înrăiți ai seriei au cârcotit în fel și chip, ba că romanul e misogin, ba că a deviat de la versetul 10, din epistola 15 din Evanghelia Companiei Negre, ba mai rău, că Cook ar fi senil și a scris pe de lături, eu rămân la părerea mea și zic că o carte din Cronicile Companiei Negre e o carte care trebuie citită dacă te dai fan epic fantasy.

The Queen of Crows (The Sacred Throne #2) – Myke Cole – M-am delectat anul acesta cu The Armoured Saint, un mini roman epic fantasy de cea mai bună calitate de la Myke Cole, creatorul seriei Shadow Ops și trebuie să recunosc că am fost plăcut surprins să văd cum a reușit acesta să creeze un personaj credibil (un fel de Ioana D`Arc fantasy), o lume interesantă și o acțiune excelentă în doar 200 de pagini. Subiectul este asemănător cu al seriei Demon a lui Peter V. Brett doar că, îmi pare rău să spun asta, mult mai dăștept iar evoluția acțiunii mi-a arătat unde ar fi putut ajunge seria lui Brett dacă acesta nu s-ar fi pierdut pe drum. Așa că mă bucur să văd că a apărut și cel de-al doilea titlu al seriei lui Cole și sunt convins că nu mă prinde 2019 cu romanul necitit.

Salvation’s Fire (After the War #2) – Justina Robson – Semnalam în ultima rubrică de știri romanul Redemption`s Blade al lui Adrian Tchaikovsky apărut în luna iulie, primul roman al seriei After the War. Iată că la două luni de la acea apariție a fost publicat și cel de-al doilea roman al seriei! Secretul vitezei de apariție pare să fie ”externalizarea” munci. Sau să-i zic transformarea seriei în franciză? Deoarece al doilea roman al seriei este scris de altcineva, mai precis de Justina Robson, o doamnă care are în palmares seria urban fantasy de succes mediu Quantum Gravity. Sincer aș recomanda această metodă câtorva autori (George, Patrick, etc.) dar se pare că ea nu e perfectă, fapt demonstrat de punctajul mult mai mic luat de acest roman față de cel al lui Tchaikovsky. Dar mă întreb totuși oare ce e mai bine: slăbuț sau deloc?

Timeless (The Legend of Drizzt #31 !) – R. A. Salvatore – Oare acesta să fie răspunsul la întrebarea de mai sus? Mult și de consum? Sincer să fiu, nu am citit nici unul dintre cele peste 100 (!) de romane ale lui Salvatore așa că nu pot să mă exprim în cunoștință de cauză dar este clar că omul are o hoardă de fani care îi devorează cu conștiinciozitate toate titlurile. Iar dintre acestea, cele care îl au ca erou pe elful întunecat Drizzt par să fie cele mai apetisante. Și după 30 de romane care îl au ca erou, probabil că autorul și-a epuizat stocul de aventuri pentru eroul său așa că s-a întors la origini. La propriu, căci acest nou roman explorează modul în care mămica și tăticul acestuia s-au văzut, s-au plăcut și … știți voi.

The Land You Never Leave (West of West #2) – Angus Watson – Angus Watson a rupt gura târgului cu seria sa dark fantasy/fantasy istoric Age of Iron amestecând magia druidică, legiunile romane și tonul grim dark. Se pare că Watson a dat lovitura din nou cu noua sa serie, sau cel puțin așa se poate deduce din recenziile entuziaste pe care le-am citit. De data aceasta autorul se inspiră din cultura amero-indiană și cea a vikingilor (!) imaginându-și o comunitate bucolică și izolată numită Oamenii Ciuperci. Aceștia se trezesc brusc invadați de inamici care vor să-i anihileze, ca urmare a unei profeții care spune că Oamenii Ciupercă vor distruge lumea. Doar o mână dintre ei reușesc să scape, urmând sfatul idiotului satului care are o viziune și îi îndeamnă să fugă cât mai departe. La vest de vest! Acum că a apărut și cel de-al doilea roman mă gândesc serios că merită încercată.

 Aparițiile editoriale ale lunii octombrie

The Monster Baru Cormorant (The Masquerade #2) – Seth Dickinson – Țin minte cum închideam în 2015 cu sentimentele răvășite impresionantul The Traitor Baru Cormorant. Iată că lui Seth Dickinson i s-a făcut în sfârșit milă de noi și ne-a cadorisit cu continuarea poveștii lui Baru. Ținând cont că era unul dintre cele mai așteptate romane din lista mea de dorințe nu mai e necesar să spun că mă mănâncă degetele să mă apuc de el, cu atât mai mult cu cât recenziile sunt pline de laude. Dickinson este un fin analist al puterii și al efectului pe care aceasta îl are asupra individului și acesta creează un univers fantasy foarte diferit de tot ce am citit până acum, special pentru a putea explora aceste teme.

Cold Iron (Masters & Mages #1) – Miles Cameron – Se pare că succesul excelentei serii The Traytor Son Cycle l-a convins pe scriitorul de romane istorice Christian Cameron să rămână în pielea lui Miles Cameron și să îi îmbucure în continuare pe iubitorii de fantasy. Fiind un mare fan al autorului (de fapt a personalității sale fantasy) nu pot decât să mă bucur de noua s-a serie. De data aceasta avem o lume cu aromă bizantină condimentată cu aceleași ingrediente de succes ca și în The Traytor Son Cycle și anume, magie, cavaleri și dragoni. De neratat!

Dragon`s Code (Dragonriders of Pern #25) – Gigi McCaffrey – Cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la apariția primului roman din seria Dragonriders of Pern a lui Anne McCaffrey, una dintre marile doamne ale literaturii de science fiction și fantasy, fiul acesteia o onorează publicând un nou roman din universul care a făcut-o celebră pe mama sa. Pe scurt, seria spune povestea coloniei umane de pe paradisiaca planetă Pern care se trezește lovită de ”Căderea Firelor”, un cataclism cosmic care se abate periodic asupra planetei. Singurele ființe care pot lupta cu amenințarea sunt micile șopârle zburătoare care scuipă foc și distrug particulele argintii care cad din cer și devastează planeta. Din aceste șopârle sunt creați prin inginerie genetică dragonii pentru a ajuta la salvarea omenirii,chiar înainte ca Pern să piardă contactul cu restul umanității și să regreseze tehnologic.

Priest of Bones (War for the Rose Throne #1) – Peter McLean – Războiul s-a terminat, dar atunci când preotul de armată Tomas Pietate se întoarce acasă, în Putoare, acesta descoperă că imperiul crimei al cărui cap era i-a fost furat cât timp a fost la război. Cu ajutorul bandei sale numită Oamenii Pioși, acesta încearcă să reia controlul asupra fostelor sale afaceri dar se trezește în scurt timp prins într-o rețea de intrigi politice și este pus să aleagă cel mai mic dintre două rele. Sincer, cu așa o premiză și cu ironia evidentă a numelor și a denumirilor, romanul a reușit să mă facă foarte curios, cu atât mai mult cu cât recenziile spun că acesta are profunzimi nebănuite și mai rar întâlnite în zona romanelor grim dark, zonă în care acesta se înscrie în mod categoric.

 

Dezideriu Szabo
Reclame
Acest articol a fost publicat în Stiri fantasy și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

35 de răspunsuri la Stirile fantasy ale lunilor septembrie si octombrie

  1. mj zice:

    Nu cred ca am mai citit pana acum o reactie din partea ta atat de virulenta impotriva Nemira. Insa e pe deplin meritata. Ai atins cam toate punctele.

    Legat de Paladin, eu nu-mi dau seama daca este o greseala la detaliile de la Poarta Obeliscului in ceea ce priveste coperta. Nu inteleg de ce ar scoate acum in format Paperback (asa cum scrie pe site-ul lor) avand in vedere ca primul volum e Hardcover.

    Apreciază

  2. Trailerul Witcher e atât de prost că pare o parodie low-budget. Văd că seria e blestemată să aibă parte de ecranizări dezastruoase – noroc de jocuri (de care de altfel moș Sapkowski cică nu e mulțumit, numai el știe de ce…)
    Cu privire la Nemira, pur și simplu au schimbat complet publicul țintă, o decizie probabil justificată managerial (”la bani”) – dar firește de neînțeles emoțional pentru noi, publicul matur abandonat. Eu de ex. (39 ani) din tot ce au scos anul acesta sunt interesat doar de Cixin – și până acum vreo 2 ani le cumpăram 100% din cărți (de la nr. 1 din anii 90, am tot) și-mi plăceau 95% – procent devenit brusc 1%. Deocamdată pentru noi mai rămâne doar Paladinul (cu niște coperte pentru care cine le alege ar trebui exilat și cu o ritmicitate haotică și imprevizibilă a seriilor – deci o opțiune cam proastă).
    Sau, mai bine zis, rămâne doar soluția trecerii pe citit (și cumpărat, că suntem o generație cu bun potențial financiar) numai în engleză.
    Oh, well…

    Apreciat de 1 persoană

    • orizontverde zice:

      Ma regasesc in cea ce zici si sincer, trebuie sa recunosc ca am ajuns sa citesc mai mult in engleza, probabil cam 75% din totalul lecturilor…

      Apreciat de 1 persoană

    • Mikey zice:

      Eu inca sper ca Geralt sa nu ramana asa. Imi place Henry Cavill, dar ma asteptam sa-l mai imbatraneasca putin, niste riduri, niste pungi sub ochi, cicatrice ceva… Nici macar ochii nu i-au adaptat. Dar sa speram ca e doar un teaser-trailer-demo neprelucrat.

      Legat de Nemira, perfect de acord. Sa renunti la un brand vechi de 25(?) de ani mi se pare aiuristic, mai ales ca Nautilus este pentru fanii SFF nu doar un logo ci un cult. Este de neinteles decizia lor de-a renunta la unul dintre putinele branduri veritabile de la noi. OK, istoria, traditia si continuitatea n-or aduce mari venituri dar explicatia ca se doreste atragerea unei noi generatii, care sa creasca cu bla, bla… este insuficienta. Generatiile noi cresc mai bine avand ca reper traditia unui brand iar daca chiar doreau un brand nou puteau tranforma oricare alta colectie („Young Adult” de exemplu) si sa lase Nautilusul pentru alea 2-3 carti pe an. Si ajungem de fapt la fondul problemei, 2-3 carti pe an…
      Oricum, ideea cu „atragerea noii generatii de cititori” este demna de lauda insa o aud de cand eram eu mic iar reteta nu s-a prea schimbat. De la urban vampires la paranormal/ magical kids si castle adventures e un progres dar generatia creste si are nevoie de ceva mai solid. Asta, daca Nemira nu se transforma intr-o editura pentru copii. mai asteptam cartile de colorat.

      Gandind retrospectiv, anul acesta mult-hulitul Paladin are la activ mai multe lecturi memorabile decat Nemira.

      Apreciat de 1 persoană

  3. Fennris zice:

    Buna aia cu „hai sictir” pus la „The Bear and the Nightingale” , nu mai asteptam sa fii asa de acid, insa in totalitate indreptatit. Am spus-o si eu cand am anuntatat cartea pe blogul asta ca este total nefericita coperta, dar nah probabil ca se merge pe „ieftin si bun” :))
    In ceea ce priveste serialul The Witcher o sa fie bazat pe carti iar varianta unui Gerald mai tanar este conform cartilor, ramane de vazut daca o sa fi un succes sau nu.
    Schimbarea colectie la Nemira e un pas mare, ramane sa vedem in ce sens, am observant si eu tendinta de emigrare a editurilor spre YA-uri, probabil pentru ca se vand mai bine. Asta este situatia, trecem pe engleza(am inceput si eu deja).

    Apreciat de 2 persoane

    • Mikey zice:

      Eu am crezut ca e o carte cu colinde de Craciun 🙂
      Pe Geralt din The Witcher, parca intr-adevar il mai intinereste putin Sapkowski, cel putin asa mi se pare mie dupa primele 3 carti aparute. Oricum, nu este the cute guy from high-school ci are mai degraba o atractivitate bruta, masculul alpha. 🙂

      Apreciază

  4. adi zice:

    Ziua buna dragilor. Multumim de articol. La aparitii eu zic sa il amintim si pe Milos cu primul volum din Flamura neagra. 🙂 La capitolul extern, C. Paolini a scos un volum cu 3 povestiri din universul Inheritance. Nu e volumul 5. Cica si ala va aparea candva, acum urmeaza sa scoata un SF. Mie mi-au placut cartile alea acum multi ani cand le-am citit. Referitor la oferta editurilor ptr Gaudeamus, in mare subscriu la ce zice Dezideriu. Dar eu zic sa avem un pic de rabdare cu Armada, pana acum Nemira a tinut stacheta sus si nu ne-a dezamagit.Drept e ca acum nu prea ai ce alege. Paladinul publica la sfarsit de an ce nu a publicat tot anul. Dar na, multumim si va mai asteptam si cu alte aparitii. O zi buna va doresc

    Apreciat de 1 persoană

  5. skandalouz zice:

    Total de acord si eu cu parerea ta despre Nemira. Complet neinspirata decizia cu Armada – de la alegerea numelui pana la mixul de genuri si carti alese spre publicare. Si lansarea s-a facut cu atata tam tam si plina de superlative de parca reinventam roata. 😦
    In ciuda dezamagirii personale, le urez sa le iasa ce si-au propus (daca e vorba de vreo strategie in spatele acestei decizii). Cum zicea cineva mai sus, poate sunt eu prea batran si Armada e pe placul elevilor/tinerilor. Daca acestia vor citi mai mult cu ocazia Armada, atunci felicitari Nemira!

    Apreciază

  6. Andrei zice:

    „De ce naiba să desființezi un brand de succes cum este Nautilus și care este emblematic pentru cartea de sf/fantasy din România încă din 1992 și să reinventezi gaura la macaroană?!”

    Simplu, Dezideriu. Nautilus presupunea ca trebuie sa lanseze constant SFF. Noul brand le permite sa lanseze o carte SFF sau poate chiar niciuna, fara sa aiba nimeni ceva de comentat. E o colectie care va fi plina de YA si Urban Fantasy si pe ici, pe colo, cate un fantasy bun. Am unele sperante pentru ca e Marian Coman acolo, dar tinand cont de primele carti scoase in colectia Armada, viitorul pare previzibil. Era oarecum clara directia, daca ne uitam la Nemira din ultimii doi ani. Nu au mai lansat cine stie ce serii, la una importanta au si renuntat si altele. Pe mine nu m-a luat deloc prin surprindere renuntarea la Nautilus.

    Pe de alta parte, foarte bine fac, daca asta inseamna profit. Decat sa tot scoti serii pe care sa nu le continui (cough…Paladin…cough…Tritonic…cough cough…Rao), mai bine te duci in alta directie.

    Apreciază

  7. valentinoooo zice:

    Coperta de la „Ursul şi privighetoarea” este cea originală de la Del Rey; ce proşti îs ăia de la editura aia de doi bani, nu înţeleg cum vor ei să vândă coperta aia adolescentului din secolul 21…
    Am mai spus-o, cred, nu mi se pare OK tonul cu care sunt trase de urechi editurile din România, care în condiţiile analfabetismului funcţional din ţara asta (care se manifestă inclusiv în achiziţia de carte) ne mai fac din când în când mici bucurii. Nu trebuie ridicate în slăvi, până la urmă ăsta e businessul lor, mi se pare absolut normal să arăţi greşelile care pot apărea, dar de aici si până la tonul inchizitorial e cale lungă. Nu se finalizează serii: nu e ok, dar atunci când primele volume nu se vând, nu poţi continua să produci „pe stoc” doar pentru satisfacţia celor eventual o sută de cumpărători. Nu apar titlurile dorite: poate că e dificil de obţinut copyrightul; în plus, aici poate fi vorba şi de gustul cititorului, care nu este întotdeauna acelaşi cu cel al editurii. Şi eu sunt mâhnit, de exemplu, că nu pot să citesc integrala Steven Erikson în română, dar nu pot blama editura că nu continuă o serie excepţională, dar care nu a prins la noi, la fel ca multe altele.
    Iar ceea ce mi se pare absolut penibil este să văd oameni care înjură editurile pe bloguri, după care merg la târgurile de carte şi încep să cerşească pe la toate standurile. Să fim bine înţeleşi, nu am nimic împotriva faptului ca blogerii şă primească de la edituri cărţi despre care să scrie, dar corect ar fi ca fiecare carte primită să beneficieze de o recenzie, nu?. Ca să nu mai vorbim de cazurile în care cartea primită cadou de la editură apare la puţin timp la vânzare…
    Aici e şi vina editurilor, care ar trebui să aibă o politică mult mai strictă: îţi dau cartea, atunci scrie ceva despre ea, măcar căteva rânduri, după care îţi trimit cartea următoare. Din păcate nu e aşa, nu că asta ar fi problema cea mai importantă, astfel că nu-mi rămâne decât să-i invidiez pe cei care îşi pun poze cu cărţile primite cadou de la edituri în schimbul publicării pe blogul lor al unor comunicate de presă care apar inclusiv pe site-ul editurilor..

    Apreciază

    • adi zice:

      Buna dimineata, Valentinoooo, pai vad ca si tu ai cate ceva sa le reprosezi, unele chestii pe care tu nu le consideri ca fiind ok. Cat despre critica ce o facem ceilalti, asta ar putea fi considerata si constructiva. Pai daca nici noi, cei ce le cumparam produsele nu avem voie sau nu e ok sa ne dam cu parerea, atunci cine? Eu daca as avea un bussiness as fi mai interesat sa vad ce imi reproseaza clientii decat sa fiu laudat. Ca asa pot imbunatati ceea ce fac, vad daca e nevoie sa schimb strategia, sa etc. Ca daca nu te adaptezi la piata si la cumparator e cam degeaba. Clientul se reorenteaza, se duce la altul care are o oferta mai ok ptr el ( Book depository?? !! ). Si tot referitor la cei zici tu mai sus, poate nu e chiar intamplator faptul ca exact de la blogeri si nu de la editura aflam prima data ce urmeaza sa se apara, sau ce a aparut. Ca editura are o jena sa dea un share, sa anunte ca ba baieti si fete, vedeti ca am scos sau urmeaza sa scoatem cartea x. Da, stiu, au scris undeva pe site. Se pare ca nu e suficient. Zic si eu…O zi faina la toata lumea.

      Apreciază

    • orizontverde zice:

      Știu că e coperta editurii Del Ray, dar tot mi se pare o alegere nefericită. Acolo vorbim de un public educat, la noi vorbim de un public care de multe ori cumpără o carte după copertă. Existau variante mai ”fericite” din care se putea alege. Eu cred în continuare că orice critică constructivă poate duce la un efect pozitiv, e dreptul meu să îmi spun părerea și să arăt cu degetul lucrurile care scârțâie. Cât despre cerșitul de cărți pe la standuri, nu este cazul meu așa că nu voi comenta acea parte. Oricum, mai mult de 75 % din lecturile mele sunt în engleză, deci nu mă simt afectat de loc de politicile editurilor de la noi, dacă iau atitudine, o fac pentru a lua partea acelor cititori de la noi care nu au acest privilegiu și sunt la cheremul unor strategii de marketing care de multe ori sunt făcute după ureche.

      Apreciază

  8. valentinoooo zice:

    Aşa cum am scris în comentariul anterior, orice critică mi se pare binevenită şi este normal să apară, dar nu sunt de acord cu tonul folosit de prea multe ori în comentarii. Poate greşesc, dar mă întreb cum ai reacţiona dacă aş folosi un limbaj suburban la adresa ta, în „critica constructivă” pe care ţi-aş aduce-o că nu faci recenzii la titlurile care mă interesează pe mine sau că nu respecţi termenul lunar de apariţie a acestor recenziil :-).
    În ce priveşte cerşitul, stai liniştit, nu m-am referit la tine, te urmăresc de multă vreme (doar pe blog!) şi nu te-am văzut niciodată în această ipostază. Admit şi faptul că poate am exagerat puţin cu asta, dar rămân adeptul dictonului „Nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă”…
    Iar despre coperta cărţii „Ursul şi privighetoarea”, ce să spun? Se adresează publicului young adult, categorie de vârstă care, în opinia mea, începe de pe la vreo 12 ani. Ţinând cont de asta, nu mi se pare neapărat o alegere nefericită; până la urmă, gusturile diferă. Când apare o copertă originală, nu e bine, când apare coperta de la o ediţie de afară, iar nu e bine. Repet, orice om îi place să-şi dea cu părerea (sic!), dar cred că trebuie păstrată o minimă decenţă.

    Apreciază

    • Andrei zice:

      Editurile presteaza un serviciu si este tot dreptul consumatorului sa le critice asa cum vrea el, mai ales cand sunt probleme si nu orice fel de probleme, ci probleme recurente si care tin de ani de zile. Primele alea volume de care ziceai mai sus nu se vand si pentru ca stie toata lumea cum e cu seriile la noi. Eu de exemplu nici ars nu mai iau o serie neterminata, dupa ce am vreo 15 serii abandonate in biblioteca. Vanzarile daca merg prost, merg in primul rand datorita editurii: antecedente de neseriozitate, publicitate inexistenta s.a.m.d.
      Un caz este Paladin. Are in portofoliu atatea carti incredibile, cu design exceptional (dupa parerea mea), traduceri ok si prezentare buna. Dar dupa ce au renuntat la atatea serii, iar pe altele le publica intr-un ritm in care voi avea si stranepoti, in ce fel sunt eu stimulat sa mai cumpar de la ei?
      Mie decent mi se pare ce au facut Nemira, Tritonic si chiar si Trei (chit ca la Trei a fost o bataie de joc). Gust mai usor dezamagirea unui abandon (total sau nu) decat nervii cand aud „din pacate seria aceasta nu o mai avem in plan momentan”, apoi lanseaza alta si nici aia nu e continuata si tot asa.

      Apreciază

      • Mikey zice:

        Nu e chiar asa. Editurile nu presteaza servicii ci vand produse. Iar produsul poate fi criticat daca nu e conform, nici o problema. Insa asta nu ne da dreptul de a critica politica editoriala sau ritmul aparitilor. De ce nu ne apucam toti sa trimitem mailuri unor edituri ca Humanitas, Polirom sau Curtea Veche, de exemplu, ca nu scot carti SFF. Simplu, pentru ca nu-i intereseaza aceste genuri si fiind o afacere privata isi rezerva dreptul de-a-si controla politica editoriala. Faptul ca altii isi apleaca privirea si asupra SFF-ului, nu-i fac decat sa se expuna unui public tinta restrans si, se pare, tot mai mic. De unde pana unde ar trebui ca editurile sa se oblige sa scoata serii integrale cu aparitii periodice pentru a face pe plac cititorului, fara sa-i intereseze predictibilitatea vanzarilor? In acest fel ar falimenta, probabil, in cateva luni, dupa care ce? Ar veni altcineva sa le ia locul? Nu prea cred!
        Adevarul ne displace profund, insa altul nu avem si trebuie sa-l acceptam. SUNTEM O NATIUNE INCULTA!!! iar de aici pornesc toate neajunsurile. Citisem niste date legate de piata de carte din Romania si m-a izbit din nou realitatea. Cifra vanzarilor de carte la noi este jumatate cat cea din… Bulgaria. Asta la o populatie de doua ori jumate mai mare. De Ungaria sau Polonia nici nu mai are rost sa vb, ele fiind undeva in topul mondial la numarul de ore pretrecute in medie de cititor pe saptamana (6-7 ore). In Romania sub 2% din populatie citeste macar o carte pe an, 50% necitind nici macar o carte vreodata.
        Eu unul m-am obisnuit de mult cu ideea si ca atare ma simt chiar privilegiat ca, totusi, in aceste conditii, exista oameni care se implica si reusesc sa aduca titluri de calitate pentru o mana de oameni. Vorbim de aceeasi oameni care se implica in fenomen, strict din pasiune nu din vreun interes financiar, oameni ca M. Haulica (ex. Paladin, ex. Millenium -parca- ex/actual Tritonic) M.D.Pavelescu (ex. Teora, Meteor, ex Nemira, ex Trei, actulmente Paladin) si alti cativa. Poate ca echipele din spatele lor nu sunt perfecte dar macar incearca.
        Cat despre Nemira, OK, este cea mai serioasa editura SFF de la noi, iar asta pentru ca are in spate si traditia (la care, cum spuneam, a preferat sa renunte) insa si Nemira a renuntat la multe serii (vezi Baxter/Pratchett, Ian McDonald, A. Reynolds – Amintirea albastra a pamantului, etc) iar motivul este acelasi, lipsa vanzarilor. Cat despre Tritonic si Trei, aceeasi poveste, s-au oprit dupa vreo 10 titluri importante.

        Apreciat de 1 persoană

      • Andrei zice:

        Exemplul tau nu e cel mai reusit. Problemele sunt cu editurile care isi asuma sa publice SFF. Ca una ca Humanitas nu se baga in asa ceva, e perfect ok. Dar cand zici „uite seriile astea… vor aparea la noi” si dupa 5 ani a aparut cate un volum din 5 serii, din care doua deja au fost abandonate, atunci este totusi o problema.
        Nu se vinde? Inteleg si asta! Nu mai publica daca nu se vinde! Cat naiba o s-o tinem cu povestea asta a SFF-ului care nu are succes in Romania? Si unde e implicarea editurilor in problema inculturii? De ce nu vad campanii prin scoli sau pe la sate? De ce nu vad proiecte si colaborari cu diverse ONG-uri?
        Stii cum e treaba la noi? Se lanseaza o carte, apoi fara vreo promovare (cu exceptia Facebook, cea mai comoda promovare) editurile asteapta vanzari. Ele nu vin, ca nici toti cititorii de carti nu au auzit de Brandon Sanderson sau Jemisin, dar’mite unul care nu citeste! Si apoi se mira ca inevitabilul s-a produs, si anume, ia uite dom’le, nu s-a vandut cartea! Mai stii cum era Paladinul pana sa vina MDP? Nici macar site-ul nu era ingrijit, nu aveau oferte si chestii stimulante…nimic! Nici nu isi anuntau la timp aparitiile pe fb (mai fac si in ziua de azi asta). Nu mai zic ca rata lor era de doua carti pe an. Daca a venit un om cu viziune, s-a miscat ceva, nu? Ei bine, trebuie putin mai mult de atat! Eu am convins o gramada de oameni sa citeasca SFF, fara sa am si posibilitati de publicitatea in spate.

        Apreciază

      • Andrei zice:

        „De unde pana unde ar trebui ca editurile sa se oblige sa scoata serii integrale cu aparitii periodice pentru a face pe plac cititorului, fara sa-i intereseze predictibilitatea vanzarilor?”

        O parte din vanzarea proasta garantat se trage de la ritmul aparitiilor si cat de des au fost oprite serii. Nu prea convngi un cititor sa ia de la tine cand tie iti ia publicarea unei trilogii cat ia lui GRRM sa scrie doua carti din serie. E vorba de cum te prezinti. Daca ma duc la Dedeman si iau picioarele de la masa cu promisiunea ca scot si restul, dar apoi nu mai fac si masa, ca nu au vandut picioarele, o sa cumpar din locuri care imi dau toata masa.

        Apoi predictibilitatea poti sa o faci dinainte. Dar cazul din Romania e ceva mai special. S-a ajus la o limita. Cate edituri trebuie sa mai dea chix ca sa se inteleaga ca avem o problema?

        Apreciază

  9. vderevlean zice:

    După un târg bun pentru SF/Fantasy lumea de aici critică în draci în continuare. Splendid, ce să zic! Bine că totuși avem noutăți Paladin, bine că Nemira a promis că traduce în continuare seriile începute, bine că Herg Benet mai scoate ceva în zona Urban Fantasy si mai intră câte o carte ok și pe la Corint, Epica etc.

    Sunt curios care sunt zecile de serii la care Paladin a renunțat, că văd că tot e pomenit lucrul ăsta de către cititorii înrăiți.

    Măi, oameni buni, dacă mâna asta de fani și bloggeri nu încurajează cititorii de la noi să cumpere noile apariții, în curând nu vom mai citi nimic în română (că tot văd la două comentarii postări despre cum eu nu mai cumpăr nimic de la x sau y și citesc doar în engleză). Știu, e frumos în engleză pe kindel cu ebookul piratat 🙂 Și nu, nu mă refer la cei care chiar cumpără ebook.

    Să spui că Treiul cu serii lăsate baltă după un prim volum sau Tritonic cu serii lăsate baltă, redactate și uneori traduse mizerabil au făcut treabă mai bună decât Paladin mi se pare idiot de-a dreptul. Sincer. Din cauza unor colecții ca cea de la Tritonic și cea de la Trei ni s-a dus faima în România că nu terminăm trilogii. Că despre asta e vorba. Nu romane scoase în același univers, cum e cazul lui Bujold, McAuley sau Holdstock, că probabil la asta se referă cei care vorbesc de Paladin.

    Apreciat de 1 persoană

    • Andrei zice:

      Din cate observi, eu nu comentez de coperti, estetica si alte chestii. Comentez de serii neterminate, care sunt obscen de multe in Romania. Consider ca am inghit destul de mult la capitolul asta daca m-au apucat nervii abea in 2018 pe tema asta, desi tepele mi le iau de ani buni, timp in care am cumparat constiincios o gramada de carti in ideea ca „trebuie sa sprijinim editurile”. Eu unul nu mai am bani sa sprijin tepe si asa cum am mai zis-o, daca o serie nu vinde din prima, o fi si ca sunt sute de oameni ca mine care au doua rafturi de serii neterminate si na, nu prea se mai risca sa dea niste bani AIUREA. Tu gandesti pentru edituri, si pe undeva te inteleg, dar eu gandesc pentru mine. Am mult prea multe dezamagiri ca sa mai pot sa tin cu editurile.

      Cu toate astea nu am afirmat ca nu mai cumpar de la editurile noastre. Voi cumpara in continuare, dar doar serii duse la capat. Chiar si serii pe care le voi citi in engleze, le voi cumpara cand apar la noi (cu unele deja am facut-o). Se numeste masura de precautie.

      Apreciază

  10. vderevlean zice:

    *kindle, tabletă sau orice

    Apreciază

    • Fennris zice:

      Cred ca fiecare din noi(care ne mai spunem of-ul pe aici) avem o parte de adevar. Eu nu cred ca le putem reprosa nimic celor de la Paladin anul asta, ca vor renunta la niste serii care nu s-au vandut nu sunt de blamat, macar ei incearca si am mai spus-o prefer sa renunte la o serie care nu se vinde decat sa dea faliment. Sunt de acord cu vderevlean in legatura cu Tritonic, o editura care a cumparat o gramada de titluri bune si le-a facut praf, ba ca le-au tradus in bataie de joc, ba ca au renutat la trilogii dupa a doua carte. Eu nu am mai cumparat nimic de la ei de cand au abandonat colectiile SF/fantasy, ce au acum scris de romani sunt balarii. Recunosc, coperta de la The bear and the nightingale este infiorator de prost aleasa, imi pare rau dar nu pot sa trec peste si putem sa ii ocolim de reprosuri pe cei de la Paladin ca nu e cartea lor 😁😁

      Avand in vedere toate cele spuse pe aici, sper ca ati avut cumparaturi reusite la Gaudeamus 😁😁

      Apreciază

  11. nik zice:

    Buna ziua,am citit dezbaterile pe aici,pro ,contra, ma regasesc si eu in ce a ce scrieti,de acord cu fiecare,dar eu intreb pentru ca ma intereseaza ca si restul cred de aici, ce se intinpla cu vol.1 si 2 din Câmpiile Sfărâmate,mai apar anul acesta,amundoua sau nici unul, ce se mai pregateste pentru viitor, ce planuri surprize vor fi in viitor, in legatura cu cartea fantastica,ce mai stiti despre celelalte edituri, si ok citim in engleza cum spun uni cititori, dar nu toti avem talentul sau cunoasterea de a sti limba engleza,si nu mai invatam noi engleza de acum incolo,si multumesc anticipat pentru stirile ce vor veni.

    Apreciază

    • Fennris zice:

      Campiile Sfaramate parca citisem, pe pagina de facebook a editurii, ca ar trebui sa apara in Decembrie ambele volume, desi sunt sanse sa apara doar primul. Au fost niste probleme la care nu se asteptasera, nu au spus ce sau cu cine, probabil cu tiparirea cartii.
      Legat de viitor, cine stie :)) o sa aflam cu siguranta in lunile care urmeaza.

      Apreciază

    • vderevlean zice:

      Văzusem parcă undeva pe facebook că Paladin a cumpărat drepturile ptr continuarea primei serii Jemisin – Cele o sută de mii de regate. Apoi mai e noua traducere a Cronicilor din Amber, pe care sunt curios să o recitesc acum, partea a doua din seria lui Gene Wolfe – Vrăjitorul și Seth Dickinson cu Trădătoarea Baru Cormoran, despre care nu știu mare lucru. Cam atât cred că se știe la Paladin pentru 2019. Nemira anunțase un Abercrombie nou, un Witcher nou, o nouă serie Robin Hobb și o serie Trudi Canavan. Deci avem ce citi și în 2019.

      Apreciat de 1 persoană

      • adi zice:

        Am citit ieri ca Abercrombie scoate o noua trilogie plasata in universul Firts Law. Primul roman apare la anul. Faza interesanta e ca trebuie sa scrie toate cele 3 carti si apoi le preda editurii. Frumos, nu? Poate apare la Nemira.

        Apreciat de 1 persoană

      • rrrevan zice:

        Pe langa ce ai spus tu, ar mai trebui sa apara si Philip Reeve – Mortal Engines, Sylvain Neuvel – Sleeping Giants, deci practic se incep doua serii noi, plus volumul patru din Robotii, volumul doi al seriei lui Richard Morgan – Broken Angels (aici ca o paranteza, titlul ales este…ghici care? „Ingeri Sparti” ; eu, ca si restul lumii din afara colaboratorilor Paladin as fi mers pe ceva de genul „Ingeri Decazuti”…..dar nu am citit cartea, asa ca poate totusi titlul ales e in concordanta cumva cu cu subiectul, caz in care imi cer scuze anticipat), Larry Niven – The Ringworld Engineers si Helliconia Summer.

        Acum, o sa fie unii care o sa spuna ca fac parte din acei rautaciosi care critica orice efort al saracelor edituri, care se dau peste cap sa ne asigure noua, celor 1534 cititori de SF&F din Romania, carti pe care sa le citim, dar nah. Pentru mine, si pentru altii aceste balbe conteaza ( alta balba…aveti cele doua volume Expanse scoase? eu le am unul langa celalat in biblioteca..pe cotorul cartii la volumul 1 numele autorului e scris pe orizontal, la volumul doi pe vertical, pentru diversitate. Ce sa mai zic de Sanderson si ale sale frumoase coperti albe, care or sa fie completate cu una mov…..si da, chestiile astea CONTEAZA. ).

        Eu zic sa nu le mai plangem de mila editurilor si sa invatam sa asteptam toate aceste chestii care constituie normalitate si chiar un minim necesar pentru a avea succes, pe alte meleaguri. Da, e un business si asta cu cartile, dar momentan editurile noastre nu prea stiu cum sa il desfasoare eficient.

        Apreciat de 1 persoană

      • mj zice:

        Ce a spus Nemira ca o sa scoata de la Abercrombie anul viitor este The Heroes. Primul volum din noua serie a lui Abercrombie are ca data de aparitie septembrie 2019, mi-ar fi foarte greu sa cred ca va putea Nemira sa asigure drepturile asa de repede, si mai ales sa o si traduca in timp util.

        Imi place remarca „avem ce citi si in 2019″…

        Apreciază

  12. fansf zice:

    @Mikey: din ce știu eu, Nemira va continua toate cele trei serii pe care le-ai menționat tu, Reynolds e la tradus, Baxter & Pratchett nu știu sigur, dar cred că a fost deja tradus volumul doi, iar de McDonald am aflat că va fi continuat.

    Apreciază

    • Mikey zice:

      Multumesc! Asa sa fie, desi am in continuare dubiile mele!
      Asteptam cu sufletul al gura interviurile de inceput de an cu principalele edituri si planurile lor editoriale. Contam pe tine si pe Dezideriu, ca de obicei 🙂
      Din ce au mai anuntat Nemira in 2019, ar mai fi GRRM-Fire and blood.

      Apreciat de 1 persoană

  13. mmcpflorin zice:

    Las și eu un link aici. Și, ca să fiu sincer, nu știu ce sau cum să scriu ca să nu pară ca un soi din ăla de reclamă mascată ieftină. 🙂 Așa că o spun direct: e un roman fantasy. Au apărut primele două volume și lucrez la al treilea.

    http://pavcon.ro/product_info.php?products_id=209&osCsid=a4d03c36f7181774983008927e448301

    Aș fi foarte recunoscător și curios să aflu părerea vostră despre volume. Desigur, nu am pretenția de a mă considera peste monștrii sacri ai genului, dar încerc și eu, cum se spune, marea cu degetul. 🙂

    Vă salut și vă mulțumesc anticipat!

    P.S. : Este foarte bine structurat și realizat blogul. Felicitări! Deși comentez rar, îl citesc regulat.

    Apreciază

  14. nik zice:

    Buna ziua, din nou pe aici cu intrebarea anului,anul trece ce se face in legatura cu,Cuvinte despre Lumină ,sau avem si noi sperantele sfarmate anul acesta ca si titul carti,Câmpiile Sfărâmatei

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s