Caderea Imparatiilor de Stachecian

Caderea Imparatiilor

                                            de Stachecian

 

  Am mai vorbit despre lipsa mea de „rezonanta” cu autorii romani de literatura fantastica, chiar daca recunosteam ca mai exista si exceptii care intaresc regula. Spre rusinea mea, trebuie sa recunosc ca nu depun eforturi prea mari in cautarea acestor exceptii, dar se pare ca uneori acestea sunt atat de hotarate sa intre in viata mea incat se incapataneaza sa-mi vina pana la usa casei, cu toate ca locuiesc cam… „peste sapte mari si sapte tari”.

   Am fost rugat in toamna de catre un autor autohton sa-mi dau cu parerea despre un roman fantasy pe care l-a scris dansul. Am intrat imediat intr-un conflict interior de proportii, firea mea de persoana care cu greu poate zice „nu” contrandu-se cu cititorul „incompatibil” cu literatura de provenienta autohtona. Pana la urma cea dintai a avut castig de cauza, cu promisiunea ca la cel mai mic semn de „alergie” pun cartea jos si-i spun omului ca m-am mutat din tara, m-a lovit brusc o afectiune care ma impiedica sa citesc sau ceva asemanator si-mi vad mai departe de viata de cititor intr-un anonimat deplin. Numai ca, romanul  Caderea Imparatiilor, odata ajuns la usa mea s-a dovedit a face parte din acea specie rara si pretuita numita „exceptia de la regula”.

   E usor sa pornesti la drum pe carari batute, sa iei in mana romane de care ai auzit, despre care ai citit si de la care sti la ce sa te astepti asa cum procedez de cele mai multe ori. Insa cand iau in mana o carte despre care nu stiu nimic incep sa caut involuntar repere, indicii ca merita sa merg mai departe, ca nu-mi voi pierde timpul printre paginile ei. La Caderea Imparatiilor indiciul a venit imediat, limbajul folosit de autor si stapanit de acesta cu maiestrie ma fermecat imediat. Este limbajul basmului romanesc folosit pentru a scrie un roman adult, un roman cu mesaj, cu profunzime, un roman initiatic pot zice, caci calatoria lui Nalbian, personajul principal al romanului, il schimba nu doar pe acesta ci si pe cititor, caruia ii sunt induse in mod subtil teme de meditatie profunde asupra naturii  binelui si al raului in lume dar si asupra naturii umane. Si efectul este cu atat mai puternic cu cat autorul foloseste la perfectie nu doar un limbaj ce rezoneaza cu receptivitatea copilului crescut cu basmul autohton dar si structura si simbolistica acestui basm. Nu pot sa ma abtin de la comparatii si sa remarc ca probabil asa ar fi „sunat” Stapanul Inelelor daca Tolkien s-ar fi inspirat din povestile romanesti.

   Inca de la inceput m-a cucerit atmosfera idilica (aproape utopica) a satului lui Nalbian, Libra din Cotul Margaritarului, un sat unde raul suprem il reprezinta cativa batausi sau zvonurile despre talharii de departe. Aceasta atmosfera „arcadiana” se reflecta in caracterul lui Nalbian, tanarul care nu poate intelege natura raului si care atunci cand afla de existenta apei vii, un remediu magic impotriva acestuia, isi dedica viata gasirii acestui remediu si vindecarii lumi. Si cad din nou in patima comparatiilor, dar asemanarile sunt prea puternice si il regasesc in Nalbian pe Siddhartha lui Herman Hesse, acelasi zbucium interior, aceasi ororare in fata raului si aceasi disperare in a gasi un leac. Si, as adauga, aceasi maiestrie scriitoriceasca in crearea unui personaj pozitiv sclipitor, lipsit de cutumele stereotipurilor siropoase care caracterizeaza de obicei astfel de personaje.

   Asa cum ati remarcat deja, nu am spus nimic despre actiunea romanului. Povestea este una clasica pentru genul de roman fantasy cu baiatului de la tara care pleaca de acasa, trece prin aventuri si peripetii, descopera magia, intreprinde o calatorie initiatica si devine eroul menit sa salveze lumea. Nu am spus nimic despre actiunea romanului deoarece, asa cum vedeti, redusa la esenta aceasta vi s-ar putea parea banala si „fumata”. Ei bine nu este asa. Pe acest schelet clasic Stachecian spune o poveste complexa si frumoasa, de o profunzime rar intalnita si plina de hrana pentru suflet si pentru minte. Intentionat nu vreau sa spun mai multe deoarece vreau sa va incit si sa va imping de la spate sa cititi acest roman. Pentru ca vreau sa spun doar atat cat sa va starneasca curiozitatea si sa va determin sa va oferiti aceasta lectura plina de satisfactii. Si ca sa fiu sigur ca o veti face, va reproduc mai jos un fragment dintr-un email pe care l-am primit azi de la autorul romanului:

„Întrucât scriu din pasiune și mai puțin în interes comercial, am decis să ofer volumul ca ebook gratuit tuturor eventualilor cititori (email download). E-book-ul este o ediție revizuită, îmbunătățită și include 6 ilustrații. Ca o prelansare (înaintea publicării pe siteul personal sau în alte părți), vă trimit linkul privat (http://apa-vie-carte.ro/?page_id=2353) în caz că doriți să faceți cunoscut acest lucru și să oferiți un content suplimentar vizitatorilor dvs.”

Asa ca, luati de cititi!

Dezideriu Szabo