The Mechanical de Ian Tregillis

The Mechanical

                                    (Omul Mecanic)

                                                       de Ian Tregillis

 

   Am deschis paginile acestui roman datorita unor recomandari calduroase pe care le-am primit si de care m-am lasat convins intr-un final, cu toate ca, fiind descris ca steampunk, nu intra neaparat in zona mea de interes. Am pornit la drum cu o mica doza de scepticism, dar The Mechanical s-a ridicat mult peste asteptarile mele, oferindu-mi nu numai o lectura interesanta ci si cateva subiecte de meditatie profunda si inteligenta.

Departe de a fi doar steampunk, romanul lui Tregillis, primul dintr-o trilogie ce va purta numele de Razboaiele Alchimice, poate fi definit ca o istorie alternativa cu elemente atat din genul steampunk cat si din fantasy, folosite ca pretext pentru a ridica niste intrebari interesante despre libertate, natura constiintei si liberul arbitru. Pe scurt, in universul alternativ al romanului, pe la 1675, olandezul Christiaan Huygens, om de stiinta si ceasornicar, ii hace o vizita lui Newton la Cambrige si arunca un ochi pe furis in jurnalele alchimice ale acestuia. Intors acasa, Hugygens foloseste informatiile furate pentru a-si realiza marea descoperire: Omul Mecanic. Realizat din alama modificata alchimic de catre cea ce va devenii Sfanta Ghilda a Ceasornicarilor in focurile alchimice ale Forjei si daruit cu constiinta printr-o magie intunecata al carei secret este pazit cu ferocitate, acesta va fi in scurt timp replicat in mii de exeplare, facand din Olanda cea mai mare putere a lumii. Actiunea romanului incepe in 1926, atunci cand suprematia Tronului de Alama al Olandei se intinde ca o umbra asupra lumii. Singura rezistenta o mai opune Noua Franta cu capitala in Marsilia-din-Vest (Montreal), aparatoare a libertatii si al papei din Quebec. Infiintata in Canada dupa infringerea lui Louis al XV-lea in primul razboi in care sunt folositi Clakkeri, noua monarhie franceza in exil rezista cu greu unui razboi de uzura cu Olanda, datorita armelor chimice dezvoltate de cercetatorii francezi si a visului de a restabili regatul Francez condus de la Paris.

   Decorul fiind pregatit, sa intre in scena personajele. Acestea sunt Jax, un Clakker aflat in serviciul familiei de bancheri Schoonrads, un om mecanic ce viseaza in secret la o viata lipsita de sclavie, Pastorul Luuk Visser, parohul Bisericii Nieuew Kerk si in secret preot catolic si spion al Noii Frante si Berenice Charlotte de Mornay-Périgord, vicontesa de Laval si Talleyrand, titlu onorific puratat de conducatorii serviciului secret de informatii al monarhiei franceze. Povestea este spusa pe rand din punctul de vedere al acestor trei eroi si creioneaza lumea romanului din aceste perspective foarte diferite.

   Povestea lui Jax incepe atunci cand acesta primeste ordin de la stapanii sai sa aduca o referinta de acreditare scrisa de la pastorul familiei, nimeni altul decat Luuk Visser, pentru a le servi la inscrierea in parohia din New Amsterdam (New York), acolo unde Schoonrads-ii se pregatesc sa se mute pentru a prelua fraiele bancii olandeze din Lumea Noua, adusa la faliment de predecesorii lor. In drum spre pastor, Jax asista la executia publica a patru papisti si spioni francezi si a unui Clakker vagabond, o creatura de legenda, un om mecanic care a scapat de constrangerile magice care-l tin in sclavie si a dobandit Liberul Arbitru. Cu aceasta ocazie, cititorul este introdus in viata oamenilor mecanici, care sunt fiinte constiente, obligate sa se supuna stapanilor lor datorita geaselor (un soi de programare alchimico-magica) si a meta-geaselor (legile robotice asimoviene, in varianta monarhica olandeza), obedienta fata de acestea fiind compulsiva iar nesupunerea ducand la o senzatie de durere psihica ce creste exponential. Dar in limbajul secret format din tic-tacurile mecanismelor lor interne, Clakkerii isi impartasesc legende despre vagabonzii mecanici care au obtinut libertatea si Liberul Arbitru, Baietii Pierduti si doamna lor, Regina Mab. Ajuns la pastor, Jax primeste de la acesta un microscop vechi si porunca de a-l livra fara stiinta nimanui unui brutar din Noul Amsterdam. Dar in timpul unei furtuni care se abate asupra vaporului cu care familia Scchoonrads se muta in Noua Olanda, Jax sparge accidental microscopul si, atins de una din lentilele ascunse in interior, scapa de jugul geaselor si dobandeste Liberul Arbitru. Insa una dintre cele mai importante meta-gease este acea ca orice Clakker trebuie sa ignore alte ordine si sa porneasca imediat in urmarirea unui mecanism-vagabond, in cazul in care-l depisteaza, asa ca, automat fiecare semen de a-l lui Jax i-a devenit involuntar dusman si nou eliberatul Clakker va fi nevoit sa descopere ce anume a devenit si ce inseamna sa ai suflet, dar si sa scape de ce-i ce-l vaneaza si sa ajunga in siguranta oferita de Noua Franta.

   Pastorul Luuk Visser, afla despre executia colegilor sai intr-ale spionajului si asteapta sa fie ridicat de cumplita Politie Secreat olandeza. Ravasit de conflictul interior dintre lasitatea sa si dorinta de martiriu in numele credintei catolice, intr-un act disperat, acesta ii preda Clakkerului familiei Schoonrads misteriosul microscop ce i-a apartinut filozofului Spinoza, in speranta ca acesta va ajunge in mainile Talleyrand-ului Noii Frante si-i va ajuta pe francezi sa descopere secretele din spatele alchimiei olandeze. Ajuns in cele din urma in mainile politiei secrete, Visser va descoperi ca exista lucruri mai rele decat tortura si ca, departe de a avea parte de un martiriu ce-i va garanta mantuirea, este pe cale sa-si piarda Liberul Arbitru si odata cu el si sufletul nemuritor.

   Maestra spionajului francez, vicontesa Berenice de Mornay-Perigord primeste o lovitura grea cand afla ca si ultima ei retea de spionaj din Haga a fost desfiintata. Cu toate acestea, sub presiunea banuielii ca exista un tradator in cercurile apropiate regelui, Berenice alege o alta cale prin care spera sa diminueze avantajul Tronului de Alama. Aceasta o implica pe Clakkera vagaboanda Lilith, aflata sub protectia coroanei dar si un Clakker militar fixat de unul din zidurile Marsiliei-din-Vest in rasina epoxidrica (cea mai eficienta arma a francezilor impotriva oamenilor mecanici), o relicva a ultimului asediu olandez asupra capitalei franceze. Dar aceasta cale este una plina de primejdii, caci ea poate pereclita atat imaginea de militant impotriva sclaviei mecanice pe care Noua Franta si catolicismul si-au asumat-o dar si fragilul acord de incetarea a focului care prevede ca Olanda va pornii represalii imediate la cel mai mic semn ca francezii incearca sa recupereze resturi de Clakkeri. Si ar mai fi pericolul mortal pe care il reprezinta un Clakker militar aflat sub povara poruncii de a omora orice francez ii iese in cale, dar mai ales pe Majestatea Sa Regele, in caz ca l-ar intalni. Si maestra spionajului este pe cale sa afle pe propria ei piele ca daca o chestie nasoala se poate intampla, se va intampla in mod sigur. In dezastrul care urmeaza, Berenice pierde tot ce are mai drag in viata si este exilata din tara pentru care a luptat din rasputeri. Dar se pare ca nimic nu este mai bun in viata decat un sut in partea dorsala, caci in exilul ei Berenice este pe cale de a afla dedesubturile celui mai periculos complot indreptat impotriva Noii Frante, dar si cea mai eficienta arma care poate rasturna balanta puterii in lume: Clakkerul vagabond Jax.

   Exista o multime de motive care fac din The Mechanical un roman de exceptie. Unul dintre ele ar fi schimbarea contextului de epoca victoriana anglo-saxona specifica steampunkului, cu unul aflat sub influenta unui spirit olandez incorsetat in constrangerile bisericii reformate. Tregillis construieste o istorie alternativa cu precizia unui ceasornicar, consecintele politice, economice si sociale care decurg din inventia Clakkerilor fiind ilustrate in mod logic si convingator. Un alt punct forte al romanului sunt personajele pe care autorul le creioneaza cu un realism remarcabil. Atat Berenice, care pe langa charisma, inteligenta si spiritul ei practic sufera de aroganta, ipocrizie si superficialitate, cat si Visser, care crede ca i-a decizii bazate pe un simt moral dar de fapt este impis de la spate de lasitatea sa si de mustrari de constiinta de sorginte catolica, sunt plini de contradictii si de conflicte interne care-i fac sa devieze in mod constant de la calea cea dreapta pe care fiecare dintre ei in parte considera ca o urmeaza. Cel mai uman si mai vertical personaj ramane Jax, a carui inocenta si determinare sunt admirabile. Hotarat sa-si apere proaspat dobandita libertate, acesta nu va cadea insa in capcana de a se folosi de orice mijloace, in ideea ca acestea sunt scuzate de scopul sau nobil si va alege intotdeauna calea cea mai grea decat sa afecteze in mod negativ vietile altora, fie ei oameni din carne sau de alama. Atitudinea lui Jax poate fi inteleasa cel mai bine din una din replicile pe care i le da lui Berenice: Ce rost are libertatea de a face o promisiune daca nu te ti apoi de ea?

   Dincolo de toate acestea, ce m-a atras cel mai mult la The Mechanical este faptul ca Tregillis ridica o seama de intrebari legate de cutumele sclaviei, de natura constiintei, dar mai ales de raportul dintre Liberul Arbitru si responsabilitatea personala. Lectura este inteligenta si indeamna la meditatie pe seama acestor teme, oferind si un suport bine documentat, caci personajele romanului fac referiri frecvente la dezbateri ale unor ganditori comuni atat istoriei noastre cat si a celei alternative a lui Jax. Si daca mai adaugi la toate acestea multa actiune plina de suspans, rasturnari de situatie surprinzatoare si o scriitura fina, usor ironica si foarte concisa, rezultatul este un roman greu de uitat, care reuseste sa rezoneze atat cu simtul intelectual cat si cu cel emotional si estetic al cititorului.